LukOil, gata sa se judece cu Irakul

Oricum, asa a amenintat vicepresedintele companiei, Leonid Fedun. Nu intr-un cadru oficial, ci intr-un interviu acordat cotidianului moscovit -Kommersant-. In plus, ideea nu este noua, spectrul judecatii intr-o instanta internationala fiind evocat imediat dupa izbucnirea scandalului dintre societatea rusa si oficialii de la Bagdad, cu mult inaintea izbucnirii razboiului din Irak.

Conjunctura potrivita

Iar faptul ca avertismentul a fost reiterat intr-un moment cand, pe teren, totul anunta apropiata victorie a fortelor coalitiei anglo-americane si la fel de apropiata declansare a bataliei pentru reconstructia postconflict a Irakului nu este intamplator. Se stie ca senatorii americani au exclus firmele din Rusia, Franta, Germania si Siria de pe lista companiilor carora li se va acorda dreptul de a contribui la refacerea Irakului. Or, daca decizia va ramane valabila, acest lucru va insemna o zdravana lovitura data nu doar LukOilului, care are deja un contract de miliarde incheiat cu Bagdadul, ci intregii industrii petroliere a Rusiei.

Regimul de sanctiuni internationale

Revenind insa la interviul mentionat, Fedun a anuntat ca LukOil este pregatit sa se adreseze Tribunalului International de la Geneva, daca societatea va fi, cu adevarat, eliminata din jocurile petroliere ale planurilor postbelice din Irak. -Cel mai mare dintre zacamintele inca neexploatate din Irak, Kurna-2, este controlat de LukOil. Fara noi, in urmatorii opt ani, nimeni nu se va putea atinge de aceste rezerve. Din punct de vedere juridic, este zacamantul nostru-, explica omul de afaceri. Da, numai ca Irakul a reziliat unilateral contractul cu LukOil in decembrie anul trecut. La acea data, autoritatile de la Bagdad si-au motivat gestul invocand neindeplinirea de catre firma rusa a obligatiilor asumate si absenta oricaror activitati productive la Kurna-2, cu rezerve de petrol evaluate la 10 miliarde de barili. In replica, LukOil a amintit ca lipsa de progrese in asimilarea zacamintelor este, in mare parte, consecinta directa a regimului de sanctiuni impus de Natiunile Unite impotriva Irakului, dupa razboiul din 1991. Prin urmare, a mentionat conducerea companiei, LukOil nu a avut cum sa incalce prevederile contractuale si a respectat embargoul ONU.

Istoria conflictului

Contractul semnat in 1997 privind exploatarea zacamantului Kurna a fost prima mare afacere realizata de compania rusa in Irak dupa conflictul din 1991. La acea data, se miza pe o productie zilnica de aproximativ 600.000 de barili. In privinta investitiilor, numai cele initiale fusesera fixate la nivelul a 3,7 miliarde dolari. Bagdadul a cerut in repetate randuri LukOilului sa inceapa extractiile, fara a astepta anularea sanctiunilor, dand, totodata, de inteles ca afacerea ar putea fi incredintata partii chineze. In ianuarie 2003, la Bagdad s-a deplasat o delegatie rusa condusa de unul dintre adjunctii ministrului de externe, Aleksandr Saltanov, care ar fi reusit, se pare, sa ajunga la un consens cu liderii irakieni. Imediat, prin presa au inceput sa circule zvonuri cum ca nimic nu ameninta contractul cu LukOil, care ar fi reintrat in gratiile Bagdadului.

Perspective incerte

Potrivit afirmatiilor lui Fedun, compania sa va obtine din partea Tribunalului de la Geneva dreptul de a -aresta petrolierele irakiene-. E adevarat, nota BBC, este destul de neclar cum va reusi LukOil aceasta performanta in conditiile actualei dezbinari din Consiliul de Securitate al ONU. Insasi sesizarea Tribunalului de la Geneva reclama din partea LukOil argumente si dovezi imbatabile, dar si cheltuieli importante, ca sa nu mai vorbim ca procesul ar putea dura in jur de sase-opt ani. Pe de alta parte, nu se cunosc adevaratele intentii ale viitoarei administratii de la Bagdad si care, dupa toate probabilitatile, va fi condusa de un general american.

Datorii -odioase-

Printre altele, sublinia BBC, se spune ca o parte din datoriile financiare ale Irakului, in special cele catre Franta si Rusia, vor fi declarate -odioase- si, ca atare, nu vor fi onorate. In opinia unor experti, declaratiile lui Fedun nu sunt decat o palida tentativa de a pastra macar o parte din afacerile Rusiei in Irak, in speranta ca, ulterior, companiile tarii vor reusi sa reintre in circuitul marilor proiecte petroliere. Deocamdata insa, o serie de surse de la Washington au lasat sa se inteleaga ca grupurile petroliere ruse nu vor fi invitate sa ia parte la principalele contracte de exploatare a zacamintelor de titei ale Irakului.

Ravnita bucata de tort

-Logica liderilor nostri este foarte clara: este improbabil sa primiti o bucata de tort, din moment ce nu ati ajutat la pregatirea lui-, explica Robert Ebel, responsabil cu probleme energetice la Centrul pentru studii internationale si strategii de la Washington. El a precizat ca subiectul a fost abordat, la inceputul razboiului din Irak, de presedintii Statelor Unite si Rusiei, George W. Bush si Vladimir Putin. Dar -Bush a evitat sa ofere vreo garantie privind apararea intereselor ruse-, sublinia Ebel. Potrivit presei moscovite, acest refuz al locatarului de la Casa Alba a constituit, de fapt, adevaratul motiv care a dus la racirea relatiilor dintre cele doua capitale si care a determinat Kremlinul sa treaca de partea cealalta a baricadei, adica in tabara opozantilor interventiei militare in Irak.