Confruntate, poate, cam brusc, cu o realitate pe care o doreau mai indepartata – caderea Bagdadului si sfarsitul dictaturii lui Saddam Hussein – Franta, Rusia si Germania ar dori sa-si reimpuna punctul de vedere in dosarul irakian, in contextul in care SUA par decise sa marginalizeze prezenta in regiune a tarilor care s-au opus interventiei militare din Irak. In acest scop, presedintii Jacques Chirac, Vladimir Putin si cancelarul Gerhard Schroder s-au reunit la Sankt-Petersburg pentru a incerca, totodata, sa evite destramarea asa-numitei -tabere a pacii-.
In ajun, Washingtonul nu a ezitat sa strecoare un plus de tensiune in atmosfera intrevederilor, sugerandu-le celor trei demnitari sa-si ia ramas bun de la datoriile adunate de Saddam fata de tarile lor. Poate de aceea, o serie de analisti apreciau, ieri, ca la Sankt-Petersburg ar putea fi luata in discutie, ca tema prioritara, criza survenita in relatiile internationale. Anterior, se anuntase ca principala atentie va fi canalizata pe analiza perioadei postbelice din Irak, prin prisma rolului rezervat Natiunilor Unite in procesul de reconstructie a acestui stat. Merita amintit ca, la ultimul lor summit, presedintele Statelor Unite, George W. Bush, si primul-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, au convenit ca ONU sa joace -un rol vital- in reglementarea postconflict a situatiei din Irak. Revenind, ulterior, cu precizari, secretarul de stat Colin Powell sublinia ca, intr-o prima faza, misiunea ONU va fi limitata si ca, de altfel, nici pe viitor organizatia mondiala nu va avea ultimul cuvant de spus in privinta viitorului irakian.
Kremlinul crede ca Natiunile Unite dispun de multa experienta in organizarea administratiilor provizorii si in elaborarea mecanismelor corespunzatoare. Ce poate face Rusia? -Nimeni in lume nu stie cu precizie ce anume trebuie intreprins in astfel de cazuri- – recunostea o sursa a presedintiei de la Moscova. Si atunci? Reiese ca, deocamdata, va fi vorba doar despre un ajutor pe linie de situatii exceptionale, cu accent, fireste, pe latura umanitara a acestor programe. In schimb, cum intentioneaza Franta, Germania si Rusia sa readuca dosarul irakian pe masa ONU, este greu de anticipat. Nu este exclus, aprecia ieri presa moscovita, ca cei trei lideri sa semneze inca o declaratie, similara celei incheiate in urma cu doua luni, care exprima opozitia fata de planurile militare ale lui Bush.
Desi Kremlinul afirma ca -nu a fost prevazuta semnarea vreunor documente. In orice caz, nu acesta este scopul suprem al reuniunii-, s-au grabit sa adauge cei solicitati sa satisfaca macar o parte din curiozitatea ziaristilor. Poate, au subliniat aceleasi surse, -nu ar fi rau daca intalnirea de la Sankt-Petersburg ar fi prezentata ca o tentativa de a pune la punct o alternativa la varianta anglo-americana de reglementare a situatiei din Irak. Nu se va vorbi despre nici o confruntare-. O asemenea abordare ar constitui dovada unei rusinoase miopii politice, a venit replica analistilor, in opinia carora batalia dintre tabara pacifista (Franta, Germania si Rusia) si tabara razboinicilor a fost castigata de ultimii, victoria repurtata fiind fara drept de apel. De fapt, constatau comentatorii, -nici unul dintre avertismentele lansate de Chirac, Schroder sau Putin in privinta consecintelor razboiului din Irak nu s-au adeverit, ceea ce a pus la grea incercare autoritatea celor trei demnitari-. E adevarat, pe teren lucrurile sunt destul de confuze, iar incordarea care a cuprins intreaga regiune poate oricand exploda.
-Acest summit nu trebuie, in nici un caz, sa apara ca o manifestare antiamericana-, estima fostul premier francez, Alain Juppe. -Mai mult ca niciodata, se impune reinnoirea si consolidarea relatiei transatlantice-, explica el, subliniind ca Franta a fost atasata -legaturii dintre polul european si polul american-. In Germania, o serie de analisti au avansat ipoteza conform careia venirea lui Chirac la Sankt-Petersburg (initial, summitul urma sa fie doar bilateral, conform traditiei instituite de dialogul ruso-german) l-ar putea pune pe Schroder intr-o lumina nefavorabila. Pe de alta parte insa, aceiasi analisti au subliniat importanta deplasarii din perspectiva stingerii temerilor legate de fidelitatea liderului de la Kremlin. Recent, Putin a primit vizita consilierului american Condoleezza Rice. Or, la Berlin, aceasta intalnire, asupra careia autoritatile au pastrat un desavarsit secret, a trezit unele suspiciuni, determinand numerosi politicieni sa se intrebe daca nu cumva seful statului rus a planificat o -retragere strategica din joc-, lasand Franta si Germania sa se bata singure, pe plan diplomatic, cu Statele Unite.-Esential este ca Putin nu a cedat, in pofida tuturor speculatiilor rautacioase care au circulat in ultima perioada de timp-, afirma analistul Peter Losche. -Acest lucru ar putea indica faptul ca interesele Rusiei sunt mult mai strans legate de Europa decat de SUA-. In schimb, la Moscova, aceasta interpretare nu a intrunit unanimitate. Astfel, politologul Andrei Piontkovski era de parere ca summitul de la Sankt-Petersburg este inutil. -Sub impulsul inertiei, Rusia a ramas agatata in acest triunghi stupid, cu toate ca Moscova are mai multa nevoie de Statele Unite decat au Franta si Germania-, deplangea el atitudinea autoritatilor de la Kremlin si, implicit, pe cea a diplomatiei. Intr-adevar, dupa ultima -tragere de urechi- venita de peste Ocean, pozitia lui Putin a devenit si mai delicata. Vorbind in fata unuia dintre comitetele Senatului SUA, adjunctul secretarului de stat al apararii, Paul Wolfowitz, sfatuia guvernele de la Moscova si Paris sa ia in calcul o posibila stergere a datoriei irakiene, cifrata la aproximativ 16 miliarde de dolari. -Cred ca a venit momentul ca aceste tari sa se gandeasca sa ierte aceste datorii, pentru ca noul guvern de la Bagdad sa nu fie prea impovarat-, explica responsabilul american.
Concluzia intalnirii la varf din orasul de pe Neva va fi anuntata astazi. Fireste, daca se va ajunge la una. Daca nu, va fi dat, probabil, publicitatii un comunicat sec si -pentru toate gusturile-, adica extrem de interpretabil. Dar, spre deosebire de oaspetii sai, Putin si-a rezervat o -usita de salvare-, e adevarat foarte fragila. El este printre putinii sefi de stat care nu au comentat caderea Bagdadului, nici ultimele planuri americano-britanice de reconstructie a Irakului. Ultima lui interventie pe marginea evenimentelor din Irak dateaza de saptamana trecuta, cand, pe neasteptate, liderul de la Kremlin a iesit la rampa, declarand ca, -din considerente economice si politice, Rusia nu este interesata de o infrangere a americanilor in Irak-. Apoi tacere, pentru ca acum, Putin sa fie constrans sa aleaga intre prietenia cu Washingtonul si cea cu europenii. Iata de ce, prevenea presa, -la Sankt-Petersburg sunt posibile orice rasturnari de situatie-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
