Vivat Academia

4 martie, Ziua usilor deschise la Academia Romana a inceput sub semnul de bun augur al inaugurarii Casei Academiei. Un edificiu modern, impunator, care gazduieste 38 de institute de cercetare stiintifica si unde isi are sediul Editura Academiei Romane. Festivitatea a fost deschisa de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, care a facut o istorie a acestei cladiri si a infatisat rostul ei in promovarea cercetarii stiintifice de performanta. Despre importanta acestui templu al cercetarii stiintifice a vorbit domnul Ion Iliescu, presedintele Romaniei. Prezent la inaugurare, domnul Adrian Nastase, prim-ministrul Guvernului Romaniei, amintindu-si de anii cand a fost cercetator la Institutul de Cercetari Juridice, a marturisit ca se simte alaturi de Academia Romana. Felicitand Academia de aceasta zi aniversara, domnia sa a promis ca si in continuare guvernul va sprijini proiecte academice.

Festivitatea desfasurata in Aula Academiei Romane a inceput in acordurile Imnului National, dupa care domnul Ion Iliescu a inmanat unele ordine nationale: Serviciu credincios, in grad de Ofiter, domnului Jaques Barrat, codirector al Forumului Franco-Roman; Pentru Merit, in grad de Ofiter, doamnei acad. Zoe Dumitrescu Busulenga; Steaua Romaniei, in grad de Cavaler, domnilor acad. Paul Mircea Cosmovici, director onorific al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane si domnului prof. dr. Eugen Segal, membru corespondent al Academiei Romane; Pentru merit, in grad de Cavaler, doamnei dr. Dorina Elena Rusu, secretar stiintific al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Academiei Romane, si Steaua Romaniei, in grad de Cavaler, domnului prof. dr. Gheorghe Dolgu.

In alocutiunea sa, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a amintit de anul 1866, cand s-a infiintat Societatea Literara Romana, devenita, un an mai tarziu, Societatea Academica Romana si, in 1879, Academia Romana. -A aparut ca un simbol al spiritualitatii romanesti si, totodata, ca un simbol al romanilor de a trai impreuna. Putem spune ca Academia Romana a fost prima institutie a romanitatii si a romanilor, care atunci nu traiau in totalitate intre granitele aceluiasi stat. Cu tact, cu intelepciune, cu imaginatie, intelectualii de la 1866 au creat un forum stiintific si cultural in care sa se intalneasca reprezentantii tuturor romanilor. Ei au anticipat astfel Marea Unire de la 1918. Au pus la cale proiecte comune, cum ar fi Dictionarul limbii romane sau adunarea de documente privitoare la istoria noastra… Au infiintat premii si au editat carti… Multe dintre proiectele de atunci au trecut din generatie in generatie si le avem si azi. De pilda, Dictionarul tezaur al limbii romane, initiat in anii *80 ai secolul al XIX-lea, va fi incheiat la anul de actuala generatie de filologi. Si azi, Academia Romana este un simbol, -o societate savanta in care se intalnesc creatorii eminenti din toate domeniile stiintei si ale artelor, dar si o institutie de cercetare fundamentala… fiind, din ce in ce mai mult, ceea ce Dimitrie Gusti dorea, o Academia militans.- Cuvantul ei autorizat a fost rostit in legatura cu Rosia Montana sau cu asa-zisa limba moldoveneasca din Republica Moldova. In cronica anului trecut sunt inscrise deschiderea Casei Academiei Romane, continuarea lucrarilor de consolidare la Biblioteca Academiei Romane, Tratatul de Istorie a Romanilor, aparitia a unsprezece volume din seria -Opere fundamentale-, Raportul ESEN-III. S-a initiat un nou proiect, la propunerea domnului Ion Iliescu, privind dezvoltarea durabila a Romaniei. Cercetarea romaneasca este deja integrata in sistemul european si se prevede o diversificare a relatiilor cu alte academii. -Dorim sa modernizam mecanismele cercetarii si sa pornim alte proiecte, sa atragem inteligentele tinere… Sa punem inteligenta si fantezia noastra in actiune, sa nu ne punem problema numai ce poate face statul roman pentru noi si sa ne punem problema ce putem face noi pentru natiunea romana.- A urmat mesajul -Sa facem in asa fel incat romanii sa se inteleaga mai bine intre ei, sa facem in asa fel incat sa traiasca mai bine, dar, pentru a trai mai bine, romanii trebuie sa munceasca mai mult si mai rational… sa facem in asa fel incat sa ne sincronizam cu miscarea de idei din lume, sa ne pregatim pentru intrarea noastra in structurile comunitatii europene, consolidand institutiile noastre si respectand traditiile noastre.- Intre cele doua solutii false, ale traditionalistilor si ale globalistilor, acad. Eugen Simion a propus o alta: -Sa pastram traditiile noastre, sa pastram valorile noastre… dar, in acelasi timp, sa fim mai deschisi spre lume, sa urmam ceea ce Maiorescu spune: Sa fim nationali cu fata spre universalitate… Sa adresam tuturor mesajul: Domnilor, multe lucruri ne despart in lume, stiinta, cultura, valorile spiritului pot si trebuie sa ne uneasca.-

Felicitand membrii Academiei Romane, domnul Ion Iliescu a subliniat ca si in -anii cei mai negri ai istoriei moderne, Academia Romana si-a facut cu prisosinta datoria, aceea de a fi un reper cultural-stiintific si moral in acelasi timp.- Si cu toate acestea, unii se intreaba daca mai este nevoie de aceasta institutie. Lor, presedintele Romaniei le-a spus: -Da, avem nevoie mai mult ca oricand de Academia Romana, de ideile si spiritul creator al membrilor ei, de daruirea lor, de spiritul lor de sacrificiu. Cu mijloace financiare precare, Academia Romana s-a angajat in proiecte cultural-stiintifice cu impact major, in domeniul valorificarii mostenirii culturale.- Dupa o trimitere la complexitatea lumii contemporane, a continuat: -Revine Academiei Romane obligatia de a structura dezbaterea publica in acest domeniu, alaturi de parlament si de executiv. Societatea are nevoie de specialisti competenti, caci -nu ne putem permite luxul unei rupturi profunde si de durata intre elitele culturale, stiintifice si tehnice ale natiunii, tot mai putine, si marea masa a cetatenilor, cu o pregatire cultural-stiintifica si economica precara. Acum este momentul sa actionam, sa redam sistemului educatiei nationale rolul si prestigiul pe care trebuie sa-l aiba in societate.- Globalizarea se resimte ca un pericol pentru identitatea culturala, generand posiblie crize identitare si aparitia unor asimetrii in domeniul cunoasterii si al cercetarii. De aici nevoia de a fi -inventivi, sa plecam de la nevoile si interesele noastre pe termen lung. Academia Romana este o institutie perena, care trebuie sa fie pusa la adapost de ciclurile electorale si ferita de patimile politice de moment. Misiunea ei transcende imediatul, cotidianul, avand nevoie de liniste si stabilitate pentru putea sa-si indeplineasca misiunea care ii revine.-

A fost apreciat proiectul -Societatea informationala- si a fost anuntat si dezvoltat proiectul de elaborare a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila pe o perioada de 20-25 de ani, coordonat de Academie. De mare anvergura teoretica si pragmatica, proiectul trebuie sa valorifice datele procesului de globalizare, pe baza unei analize temeinice -pentru o dezvoltare sanatoasa, echilibrata si o integrare, nu la periferie, ci in insasi inima dezvoltarii societatii contemporane.-

Cuvinte de aleasa pretuire pentru Academia Romana a rostit si domnul Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor.

Din cuvantul rostit de acad. Dan Berindei, retinem aprecierea ca aceasta zi a devenit, mai mult ca altadata, o sarbatoare a culturii romanesti si propunerea ca ea sa devina Ziua nationala a Academiei Romane.-

Au fost acordate si distinctii academice: Diploma Meritul academic E.S. Xavier Van Migem, ambasadorul Belgiei la Bucuresti si domnului acad. Mircea Botzan, cu prilejul implinirii varstei de 90 de ani. Diploma Distinctia culturala a fost decernata doamnei Gabriela Dumitrescu si domnului Nicu Covaci (formatia Phoenix). In acelasi cadru, acad. Eugen Simion a inmanat ordine nationale acordate din timpul presedintiei domnului Emil Constantinescu unor membri ai Academiei Romane: Pentru merit, in grad de Mare Cruce, domnului acad. Virgiliu Niculae Constantinescu, Serviciu credincios, in grad de Cavaler, domnului acad. Nicolae Botcaiu; Steaua Romaniei, in grad de Comandor, domnului prof. dr. Al. Zub, membru corespondent al Academiei Romane. Ministerul Tineretului si Sportului a acordat o Diploma de excelenta Academiei Romane, aceasta -campioana a artelor, stiintelor si culturii.-

S-a putut face si o scurta, dar deosebit de semnificativa incursiune in istoria si cultura noastra, vizitand galeria presedintilor Academiei Romane si expozitia -Scriitori romani in Biblioteca Academiei Romane-, organizata de Cabinetul de stampe si Cabinetul de manuscrise si carte rara ale acestui adevarat tezaur de cultura romaneasca.

Am trecut inca o pagina din cronica vietii academice si ramane urarea de a ne reintalni cu bine la anul viitor.