Intr-o baza aeriana din apropiere de localitatea Nassiriya a avut loc ieri prima reuniune regionala a fortelor irakiene din opozitie sponsorizata de Statele Unite si condusa de Jay Garner, generalul american in rezerva, caruia Casa Alba i-a incredintat misiunea de a guverna Irakul pana la constituirea unei administratii interimare. Aceasta reuniune este de fapt prima din conferintele regionale care vor culmina cu organizarea unei constituante nationale ce va avea loc la Bagdad cat mai curand posibil si care va lua deciziile finale privind noua autoritate interimara: pe ce perioada va guverna Irakul, ce componenta, ce puteri va avea. Conform planului generalului Garner, in fiecare dintre cele 17 provincii care compun Irakul vor fi constituite comisii locale care vor pregati terenul pentru alegeri. In asteptarea acestui moment, Jay Garner a divizat tara in doar trei regiuni administrtive: nordul, incredintat generalului in rezerva Bruce Moore; centrul, care cuprinde si Bagdadul, incredintat unei veterane a diplomatiei americane, Barbara Bodine; si sudul, dat in grija lui Buck Walters, care se afla deja la Umm Qasr in asteptarea transferului catre cartierul general din Basra.
La intalnirea de ieri de la Nassiryia au participat mai toate grupurile din opozitie. Congresul National Irakian este unul dintre acestea, formatiune condusa de Ahmed Chalabi, omul forte, sustinut de Pentagon. Au fost prezenti si reprezentanti ai Acordului National Irakian, ai partidelor kurde si ai celor musulmane. Nu au lipsit nici reprezentantii monarhiei irakiene, desfiintata in 1958. In total, circa 60 de persoane. Ceea ce suprinde si poate fi considerat un semnal de alarma este absenta de la negocierile de ieri a principalului grup siit din opozitie, Consiliul Suprem al Revolutiei Islamice din Irak, care a anuntat ca nu accepta un Irak controlat de fortele americane.
Liderii opozitiei
AHMAD CHALABI: place vulturilor de la Washington, dar nu este agreat de Departamentul de Stat american
Ahmed Chalabi este figura cea mai cunoscuta a opozitiei irakiene. Este liderul Congresului National Irakian, o organizatie sustinuta de americani si de britanici chiar de la crearea sa, la sfarsitul primului razboi din Golf, in 1991. Chalabi are si sprijinul important al vulturilor din administratia americana, convinsi ca acesta este omul capabil sa puna Irakul pe drumul democratiei si sa garanteze interesele occidentale in zona. Printre sponsorii sai principali se numara si vicepresedintele Dick Cheney, precum si ministrul apararii, Donald Rumsfeld. Departamentul de Stat si CIA considera ca Chalabi este un oportunist care nu poate ramane la putere la Bagdad decat daca este sustinut de trupele americane. Criticii sai amintesc ca asupra acestuia planeaza acuze de coruptie (a fost condamnat pentru frauda in Iordania) si arata cu degetul si spre faptul ca este un siit intr-o lume araba dominata de elita sunnita.
ALI BIN AL-HUSSEIN: principele care traieste la Londra viseaza la un regat constitutional
Sharif Ali bin al-Hussein este principalul reprezentant al curentului monarhist din sanul opozitiei irakiene. Var al fostului rege Feisal, care a condus Irakul pana la lovitura de stat din 1958, traieste acum la Londra unde conduce Miscarea Monarhica Constitutionala. Familia regala este de sorginte sunnita. Nu se bucura de o sustinere de masa in Irak, chiar daca a avut colocvii cu Pentagonul inainte de inceperea operatiunilor militare. Sharif sustine ca modelul cel mai bun pentru Irak este monarhia constitutionala in stil occidental.
NIZAR KHAZRAJI: generalul in exil se gandeste la un consiliu militar
Nizar Khazraji este un important general irakian care s-a refugiat in Occident, adesea evocat ca posibil succesor al lui Saddam: el insusi considera ca aceasta posibilitate i-ar face onoare si ar considera functia o misiune sacra. Conform presei arabe, acesta ar putea conduce un consiliu militar compus din sapte, pana la 10 oficiali. Khazraji a fost seful Statului Major in timpul razboiului dintre Irak si Iran (1980-1988) si a invaziei in Kuweit, din 1990. S-a refugiat apoi in Danemarca, a fost citat in justitie de un grup kurd pentru presupusul sau rol in folosirea gazului toxic impotriva locuitorilor din Halabja, in 1988. Khazraji sustine ca este vorba doar de calomnii orchestrate de serviciile de informatii ale lui Saddam.
RAAD BIN ZEID: sambelan de curte la Amman fara prea mari pretentii politice
Principele Raad bin Zeid este oficial seful Casei Regale in Irak si este ruda cea mai apropiata a ultimului rege, Feisal II. Principele facea studii orientale la Universitatea Cambridge atunci cand monarhia a fost inlaturata si este intruchiparea orientarii filo-occidentale a hasemitilor, protejati timp de cinci generatii de Marea Britanie. In prezent, acesta este sambelan pe langa curtea hasemita a Iordaniei, o functie ceremoniala pe care o ocupa din 1963.
MOHAMAD AL-HAKIM: ayatollah in exil la Teheran care se opune ideii federale
Ayatollahul Sayed Mohamad Baqer al-Hakim este un important reprezentant al clerului siit si a fost inchis si torturat ca lider al opozitiei irakiene in anii *70. Organizatia sa, Consiliul Suprem pentru Revolutia Islamica din Irak, sustina ca reprezinta populatia siita majoritara in Irak. Ayatollahul al-Hakim controleaza si bratul armat al organizatiei, care este compus din mii de trupe stationate in Iran. Hakim traieste in exil la Teheran si este protejat de ayatollahii iranieni, care au subventionat organizatia sa in ultimii 20 de ani. Acesta se declara in favoarea alegerilor libere si respinge solutia federala.
HASSAN BIN TALAL: varul regelui iordanian Abdallah este un expert intr-ale diplomatiei
Hassan bin Talal, principe al Iordaniei, este fratele defunctului rege Hussein si al treilea posibil pretendent la tronul irakian. Hassan are o lunga experinta de om de stat, timp de 35 de ani avand rolul de mostenitor al tronului iordanian, inainte ca fratele sau, cu cateva saptamani inainte de moarte, sa il aleaga drept succesor pe fiul sau Abdallah. In acei 35 de ani, Hassan a tinut adesea locul regelui Hussein la conducerea tarii.
ADNAN PACHACHI: ex-ministrul de externe este voce a independentilor liberali
Adnan Pachachi are 80 de ani si este cel mai in varsta dintre posibilii pretendenti la rolul de conducator al Irakului post-Saddam. Ex-ministru de externe, acesta se opune unei dominatii militare americane asupra Irakului si se prezinta ca alternativa viabila la Ahmed Chalabi. Se defineste drept reprezentant al independentilor liberali. Pachachi este sunnit intr-o tara in care 60% din populatie este siita, insa revendica sustinerea ambelor curente islamice. In prezent, este consilier al guvernului din Emiratele Arabe Unite.
JALAL TALABANI: timp de 40 de ani, acest kurd a luptat impotriva lui Saddam si a dialogat cu Ankara
Cunoscut printre kurzi ca Mam Jalal (unchiul Jalal), liderul Uniunii Patriotice a Kurdistanului, acesta este un veteran al opozitiei kurde irakiene, luptand timp de 40 de ani impotriva conducerilor de la Bagdad. Partidul sau controleaza partea orientala a Kurdistanului irakian. In lunile care au precedat razboiul, Talabani a fost in permanenta legatura cu oficiali americani, dar si cu diplomati turci si iranieni. Talabani este sustinatorul unui Irak federal cu un Kurdistan independent.
MASUD BARZANI: liderul kurzilor rebeli din Kurdistan
Masud Barzani este liderul partidului democrat din Kurdistan, care controleaza partea occidentala a Kurdistanului irakian, cu capitala la Erbil. Factiunea sa reprezinta partea mai traditionala, cu puternice elemente tribale, a populatiei kurde. Masud Barzani nu se intelege prea bine cu americanii, carora nu le poate ierta faptul ca i-au lasat tatal sa moara in mizerie in Statele Unite, in 1979. Partidul lui Barzani a prezentat o constitutie pentru viitorul Irak ce prevede doua regiuni federale, una in nordul kurd si alta in sudul arab.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
