Campania de promovare internationala -Romania, tara vinurilor- a fost lansata la inceputul acestui an si urmareste atragerea turistilor straini pe un traseu turistic ce include 30 de crame de pe teritoriul intregii tari. Potrivit estimarilor reprezentantilor Ministerului Turismului – initiatorul proiectului -, in acest an vor vizita Romania prin acest program in jur de 50.000 de turisti.
Desi este recunoscuta ca o zona de traditie in producerea vinurilor, cu nume prestigioase in domeniu, precum Cotnari, Vinia sau Bucium, nici una dintre cramele din judet nu a fost inclusa in traseu. -Cred ca ministrul nu stie ce bogatie avem aici. Noi producem vin de zeci de ani si avem una dintre cel mai bine puse la punct crame din Moldova. Cotnari este deja un punct de atractie in cadrul unui itinerar ce include mai multe obiective din Moldova, printre care Manastirea Putna si localitatea Ipotesti-, ne-a spus Neculai Carja, directorul firmei Cotnari. El a marturisit, de asemenea, ca singurul lucru care lipseste firmei in acest moment pentru a fi un veritabil punct de atractie este un hotel unde sa-si poata caza vizitatorii.
Agentiile de turism sustin Iasiul
Reprezentantii agentiilor de turism sustin ca excluderea Iasiului de pe -drumul vinului- este o nedreptate. -Proiectul initiat de Ministerul Turismului este viabil, dar in circuit ar fi trebuit sa fie incluse si crame din Iasi. Noi organizam trasee in intreaga Moldova, iar turistii straini solicita, pe langa vizitarea manastirilor sau alte atractii, un popas la crame. Cel mai adesea se merge la Cotnari, unde au loc degustari de vinuri, pentru ca seara sa se serveasca o masa moldoveneasca-, ne-a spus Razvan Diaconescu, directorul agentiei Atlantic Tours. Vara trecuta, un program de degustare a sase vinuri costa intre 200.000 si 300.000 lei, in functie de calitatea bauturii. -Podgoriile din Prahova, primele pe lista in traseul stabilit de minister, nu se ridica peste valoarea celor din Moldova si cu atat mai putin a celor din Occident. Ajung sa cred ca alegerea drumului s-a facut in functie de numele directorilor de crame, argumentul calitatii fiind praf in ochi-, a adaugat reprezentantul agentiei de turism.
Peste 1.000 de vagoane de vin in pivnitele de la Cotnari
Cotnari a fost initial o ferma viticola de stat, infiintata in 1948, pe podgoriile preluate de la producatorii locali de vin. Productia de vin a fost, 20 de ani, de 5.518 kg/ha si a ajuns la 9.626 kg/ha in 1996.
Intregul proces de vinificatie, precum si imbutelierea si conservarea vinurilor se realizeaza printr-un sistem industrial realizat intre 1996 si 1998, cu o capacitate de productie de 50 de vagoane de struguri in 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1.050 de vagoane, din care 525 vagoane sunt depozitate in pivnite, pentru conservare. Vinurile sunt expediate catre diverse destinatii in butoaie de stejar sau in recipiente de sticla.
Compania detine, de asemenea, un cabinet experimental care contine 800.000 de sticle, unele din 1967. Podgoria este ingrijita de 380 de salariati permanenti si de 360 ocazionali (in timpul recoltarii).
La Vinia, milioane de sticle de vin
In prezent, vinoteca Vinia numara in jur de 1,1 milioane de sticle. Exporturile sunt realizate din aproape toate soiurile de vin pe care le detine compania, dar predomina cele la vinul de Bucium, Uricani si Bohotin. Vinia are in exploatare proprie si in arenda 1.420 de hectare de vita-de-vie in zone precum Cotnari, Uricani, Tomesti, Raducaneni, Isaia si Cozmesti-Bohotin si dispune de 17 unitati de vinificatie si o distilerie. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 280 miliarde de lei, din care 55% s-a datorat livrarilor catre strainatate. Pentru acest an, societatea si-a propus sa creasca exporturile la 65% din vanzari.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
