Asiguratorii sunt impinsi cu de-a sila in agricultura

Producatorii agricoli care intentioneaza sa-si asigure productiile in caz de calamitati naturale ar putea fi refuzati de unele societati de asigurare care nu doresc sa incheie astfel de polite, desi sunt autorizati sa o faca. Reprezentantii societatii de asigurare Interamerican au afirmat ieri ca, desi societatea lor se afla printre cele 13 agreate de catre Ministerul Agriculturii sa incheie polite de asigurare agricole, nu intentioneaza sa incheie astfel de polite. -Nu am solicitat niciodata Ministerului Agriculturii permisiunea de a incheia polite de asigurare agricole, pentru ca nu dorim sa incheiem astfel de asigurari. Cu toate ca ne aflam pe lista societatilor agreate de catre minister, agricultorii nu vor putea incheia polite de asigurare la noi-, ne-a declarat directorul general Interamerican, Vasile Vasilascu. Potrivit directorului Interamerican, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a ales ca fiind eligibile 13 societati de asigurare consultand datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), dar fara sa intrebe in prealabil daca societatile respective intentioneaza sa incheie asigurari de tip agricol. Cu toate acestea, majoritatea societatilor de asigurare au depus la minister dosarele necesare pentru a figura pe lista celor la care producatorii agricoli se pot adresa in conditiile in care doresc sa isi asigure productiile agricole. Potrivit reprezentantilor MAAP, pentru a putea practica asigurari agricole cu subventionarea primelor de asigurare, societatile de asigurari trebuiau sa practice asigurari agricole pentru culturi agricole si animale de minimum trei ani, sa fie considerate solvabile si sa aiba o retea de sucursale si filiale cu o acoperire teritoriala de minimum 50%. Mai mult, s-a luat in considerare si marimea capitalului social varsat si calculul daunei maxime posibile.

Normele si conditiile de selectare a firmelor de asigurari, doar pe hartie

Desi criteriile de eligibilitate au fost foarte clar stipulate de catre MAAP, totusi se pare ca nu in fiecare caz s-a tinut cont de toate conditiile, astfel ca unele firme au -scapat- de sub atenta supraveghere a ministerului. Spre exemplu, pentru societatea de asigurare Asitrans, 2003 este primul an de cand practica asigurari agricole. De asemenea, societatea Ardaf avea la momentul depunerii dosarului de intentie o cota de piata pe segmentul asigurarilor agricole de 1%. Conform legislatiei in vigoare, in caz de calamitati naturale, producatorii agricoli pot primi despagubiri de la bugetul Ministerului Agriculturii, precum si subventionarea primelor de asigurare cu 20% pentru sase culturi agricole, iar la animale pentru specia bovina. Totodata, asigurarile cu subventionarea primelor de stat pot fi incheiate numai de catre societatile autorizate de Comisia de supraveghere a asigurarilor si agreate de Ministerul Agriculturii. La achitarea contractului cu societatile de asigurare agreate, producatorii agricoli vor achita 80% din valoarea primelor de asigurare pentru culturile si speciile de animale pentru care se subventioneaza aceste prime, restul de 20% urmand a fi achitat de la bugetul MAAP.

Neclaritati in legea care prevede acordarea de despagubiri

Normele metodologice de aplicare a legii prevad ca producatorii agricoli pot beneficia de despagubiri numai daca isi asigura culturile de toamna pana la 15 decembrie. Pana la aceasta data au fost asigurate doar 572.000 de ha, restul pana la 2.623 mii ha pot fi asigurate doar din urmatoarea primavara. In consecinta, pentru seceta care va afecta mai mult ca sigur restul de suprafata neasigurata in aceasta vara, fiecare va trebui sa se ajute singur. Hotararea Guvernului 74/2003 nu conditioneaza acordarea subventiei la prima de asigurare de o anumita data-limita de incheiere a asigurarii, cu toate acestea pentru culturile de grau de toamna asigurate dupa 15 decembrie nu se acorda subventia de 20%. Mai departe, un alt impediment pentru obtinerea subventionarii este ca la incheierea contractului de asigurare, producatorul agricol trebuie sa achite 80% din valoarea primelor pentru a putea beneficia de aceasta subventie, dar majoritatea agricultorilor nu au aceasta posibilitate si solicita plata primelor in rate, urmand sa primeasca subventia dupa achitarea a 80% din prime. Aceeasi hotarare a guvernului nu prevede deloc un termen pana la care asiguratorul incaseaza efectiv subventia la prima, existand probleme la operatiunile financiare, cum ar fi plata reasiguratorului, plata daunelor produse de riscurile standard, cheltuielile de administrare a politelor.

Piata asigurarilor agricole, prea mica pentru potentialul existent

Dezvoltarea acestei piete ramane insa conditionata de rapiditatea cu care guvernul va acorda despagubirile cuvenite, astfel incat banii sa poata ajunge la timp pentru reinfiintarea de culturi pe suprafetele calamitate. O demonstratie a utilitatii acestui act normativ. De remarcat, in mod negativ, este faptul ca nici pana la aceasta data nu au fost platite despagubirile pentru suprafetele calamitate in aceasta iarna. De asemenea, pentru o piata de asigurari agricole, puternica, guvernul va trebui sa promoveze activ legile vitale pentru agricultura si agricultori, cum sunt Legea creditului agricol, Legea cooperatiei, Legea exploatatiilor agricole si sa corecteze scaparile din acestea.