NATO intra in culisele irakiene

Aflata pe ultima suta de metri a jocului negocierilor, rezolutia anglo-americana de legitimare a situatiei din Irakul postbelic pregateste terenul pentru intrarea in actiune a fortei multinationale de mentinere a pacii, in care – surpriza – aliatii nord-atlantici isi cauta un loc, ca modalitate de resuscitare a unei organizatii declarate muribunde nu de putine ori dupa 11 septembrie.

In opozitie cu atitudinea precauta de dinaintea interventiei militare in Irak – cand Franta, Germania si Belgia au blocat chiar acordarea de asistenta militara Turciei, dand astfel peste cap planurile de deschidere a unui front nordic american in Irak -, reprezentanti ai NATO discuta acum cu Natiunile Unite pe marginea unui rol de mentinere a pacii, chiar si unul de culise. Pentru a obtine o mai mare recunoastere internationala, dar si pentru a acoperi din cheltuielile postbelice, oficialii americani au insistat asupra unor sarcini extinse ale Aliantei Nord-Atlantice similare celor de colaborare cu ISAF, in Afganistan, si comandamentul germano-olandez al acesteia, stafeta urmand a fi predata aliatilor in vara. Motivatia oficiala auzita la Washington: -NATO trebuie resuscitata. Trebuie sa actioneze acolo unde sunt probleme-, aluzie la redefinirea rolului global al organizatiei euro-atlantice.

Polonia cere ajutor aliatilor

Aliatii urmau sa aprobe ieri, la Bruxelles, un prim set de operatiuni in Irak – asistenta logistica si de planificare militara pentru Polonia, responsabila de unul dintre cele trei sectoare irakiene. Varsovia a solicitat sprijin saptamana trecuta, argumentand ca nu dispune nici de resursele, nici de experienta necesare pentru a face fata sarcinii incredintate de Statele Unite. Celelalte doua sectoare irakiene cad sub jurisdictie militara americana si britanica.

In pofida dificultatilor, Polonia a demarat pregatirile pentru misiunea irakiana. Autoritatile de la Varsovia au cerut Comandamentului Suprem al Fortelor Aliate din Europa (SHAPE) un ghid al asamblarii trupelor internationale si au trimis scrisori guvernelor din intreaga lume, ba au organizat chiar si o conferinta internationala cu statele interesate – printre care si Romania, Bulgaria sau Ucraina, alaturi de Danemarca sau Italia – pentru a obtine trupe si a suplimenta astfel cei 2.000 de militari polonezi disponibili pana la necesarul de 7.000 – 10.000 de trupe. Actiune cu destul de putini sorti de izbanda, dat fiind ca si Marea Britanie a apelat la aceeasi metoda. Oricum, Polonia a reusit sa obtina 90 milioane de dolari in plus de la Washington, pentru operatiunile din primele sase luni.

Rezolutia, amanata

Toate acestea vor putea fi puse in practica dupa adoptarea rezolutiei anglo-americane in Consiliul de Securitate, moment prevazut pentru cel mai devreme astazi dimineata. Votul – asteptat initial ieri – a fost amanat din cauza -numeroaselor detalii tehnice discutate si a unor schimbari pe care statele semnatare intentioneaza sa le aduca-, dupa cum au declarat surse apropiate negocierilor de la New York. Izolate oarecum dupa ce Berlinul si-a dat neoficial votul pentru rezolutie, state precum Rusia sau Franta sunt in principiu de acord cu ridicarea sanctiunilor impuse Irakului si preluarea controlului de catre SUA si Marea Britanie, cu ajutor ONU, dar doresc o data-limita pentru prezenta anglo-americana pe teritoriu irakian. Documentul stipuleaza ca aceasta este necesara pana la instalarea la Bagdad a unui guvern reprezentativ si recunoscut pe plan international, proces asteptat sa dureze in jur de doi ani.

Dincolo de rezervele echilibrate ale Moscovei si Parisului, o opozitie mai puternica a fost resimtita din afara Consiliului de Securitate. Organizatia Human Rights Watch a declarat ca proiectul de rezolutie vine in contradictie cu drepturile omului in Irak si nu rezolva chestiunea abuzurilor din trecut, in timp ce George Soros si-a exprimat ingrijorarea cu privire la atributiile prea mari ale fortelor de ocupatie, SUA si Regatul Unit.

IHT: Romanii se lupta pentru subcontracte de reconstructie

Beneficiara a celor mai importante contracte din Irak, compania americana Bechtel Group a avut ceva de furca cu peste 20.000 de e-mail-uri, CV-uri si scrisori de intentie trimise in numai trei saptamani de firme straine dornice sa primeasca un subcontract, Romania fiind si ea interesata, scrie publicatia -International Herald Tribune- in numarul de ieri. Birourile Bechtel Group de la Washington au fost deja vizitate de delegatii straine oficiale din Romania, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Lituania, Australia, Marea Britanie, Singapore, Filipine, Polonia, Ungaria, Coreea de Sud, Cehia, Thailanda, Portugalia, Danemarca, Turcia, Spania si Germania, adauga cotidianul.

Toate aceste tari fac reclama companiilor lor, aducand drept argumente pretul mic al fortei de munca, tehnologia sofisticata, vorbitorii de limba araba si, bineinteles, sprijinul acordat SUA in razboiul anti-Saddam. Parte din membrii delegatiilor oficiale au reusit sa strecoare oficialilor Bechtel liste cu cele mai potrivite companii pentru o astfel de sarcina.

In toata aceasta agitatie, nu pare sa conteze ca Bechtel – insarcinata cu refacerea intregii infrastructuri irakiene, de la porturi si poduri pana la reteaua electrica si de apa potabila – de-abia a demarat constructia birourilor sale din Irak sau ca deocamdata nu dispune decat de 680 milioane de dolari, desi costurile ar putea ajunge la 20 de miliarde.

Ca si in timpul goanei dupa aur, in California, mii de companii sunt incredintate ca trebuie sa fie implicate in ceea ce s-ar putea dovedi cel mai mare efort de reconstructie de la Planul Marshall incoace, comenteaza -IHT-. Atractia principala o reprezinta petrolul irakian, din comercializarea caruia vor fi finantate cele mai multe proiecte, precum si anuntul Bechtel potrivit caruia 75% din munca va reveni companiilor ce primesc subcontracte.

Nici faptul ca ONU nu a votat, deocamdata, ridicarea sanctiunilor internationale impotriva Irakului si ca vanzarile de petrol vor fi scoase de sub embargo cel mai devreme peste sase luni, o data cu disparitia programului petrol contra hrana, nu ii tin in frau pe potentialii beneficiari.

Pentru a le face viata ceva mai usoara, Bechtel organizeaza intalniri la Washington, Londra si in Kuwait City, cu scopul de a le oferi cateva sfaturi. Primul astfel de eveniment era programat pentru ieri, in capitala americana, la sediul Agentiei SUA pentru Dezvoltare Internationala, organismul care a impartit contractele de reconstructie exclusiv unor companii din SUA, din ceea ce presedintele Bush a numit -ratiuni de securitate-, dar si din dorinta de a grabi procesul.

-Scene elaborate de curtoazie au loc tot mai des in Washington, delegatii oficiale si expertii in comunicare ai companiilor incercand sa-si faca publicitate pe la tot felul de evenimente publice-, declara un reprezentant al mai multor firme implicate, citat de -International Herald Tribune-. -In particular, isi smulg parul din cap pentru ca nu pot obtine informatia corecta si se tem sa nu piarda cea mai mare afacere a ultimelor decenii-.