Conform datelor statistice calculate de banca centrală, ne-am apropiat la două puncte de cerinţele UE în materie de adoptare a monedei comunitare.
Recent, viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu a prezentat o foarte interesantă expunere cu privire la stadiul îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, cele care deschid calea trecerii la euro. Cele două hibe pe care va trebui să le mai îndeplinim ţin de inflaţie şi rate ale dobânzilor pe termen lung.
Inflaţia va trebui să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai Uniunii Europene (2,8% în acest moment). În 2006 inflaţia în România a fost de 6,56% iar după primul semestru gravitează undeva sub 4%. Cea de a doua problemă e legată de dobânzi: acestea trebuie să se plaseze cu cel mult 2 puncte procentuale peste media celor mai perormanţi membri ai comunităţii europene (6,2% la momentul actual). Conform celor mai recente date, acest indicator a coborât în România la 6,73%.
În privinţa cursului de schimb nu sunt probleme, aprecierea şi respectiv deprecierea procentuală maximă faţă de media pe doi ani fiind sub pragul de 15% prevăzut de tratat (+10/-6,7). La fel stă problema şi cu datoria publică – 12,6% – departe de pragul maxim admis, de 60%.
O problemă sensibilă se leagă de metodologia de calcul a deficitului bugetului: dacă pe metoda FMI ne-am încadra în schemă (2,8%), Comisia Europeană a avertizat că potrivit estimărilor sale vom sări din tabel – 3,2%.
Totuşi, din aceeaşi prezentare se poate observa că între modul de construcţie a PIB din România şi cel al vecinilor aspiranţi la UE suntem diferiţi: serviciile aduc doar 49,7% din valoarea adăugată brută, faţă de 64,4% în UE 15 şi 56% în Ungaria.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
