Cafenele de azi si de altadata

In goana dupa cartile cele mai noi pe care sa vi le prezint, riscam sa las la o parte o aparitie ceva mai veche, o adevarata bijuterie, o raritate, acesta fiind motivul pentru care am intalnit-o cu ceva intarziere. Este vorba despre un volum semnat de Sanda Nitescu, intitulat Cafe si aparut la Editura Cartea Romaneasca. Autoarea este artist plastic. Din 1966 locuieste in Franta, unde a ramas definitiv dupa obtinerea unei burse de pictura din partea guvernului francez. Activitatea ei artistica (expozitii personale si de grup) s-a desfasurat aproape in intregime acolo, in atentia iubitorilor de frumos din Romania revenind tarziu si cu… o carte. In 1997 isi publica volumul sau de debut, Un fir de marar si cerul albastru, in traducerea Irinei Mavrodin si cu desenele regretatului Horia Bernea. Acesta a avut parte de o buna primire din partea criticii romanesti. La mai bine de cinci ani (si dupa aparitia in limba franceza a cartii de debut), Sanda Nitescu revine cu un nou volum, cel de fata. Subintitulat -o microtipologie a cafenelelor pariziene-, acesta se situeaza la jumatatea distantei dintre o monografie si un jurnal. Tocmai de aceea Cafe este o carte atat de interesanta si de placuta la lectura. Pe langa datele istorice foarte atent verificate in legatura cu descoperirea cafelei si cu istoria cafenelelor, autoarea recurge foarte des la notatii ca de jurnal. Aceasta este, probabil, cea mai potrivita maniera pentru a surprinde cu acuratete atmosfera specifica din cafenelele pariziene de astazi. Pentru autoare, strazile Parisului cu cafenelele lor constituie -un loc de spectacol neincetat, o scena pentru manifestarea celor mai nastrusnice evenimente-. Sanda Nitescu reconstituie un univers de arome, de culori si de gusturi, de franturi de conversatie si de gesturi, ne introduce intr-o atmosfera privilegiata. -In ceea ce ma priveste, de mai bine de 30 de ani, de cand Parisul mi-a devenit orasul de fiecare zi, imi place sa frecventez mai degraba cafe-urile anonime, pe cele mai comune, mai neinsemnate si mai banale din puzderia de tot soiul care se tin lant. Sunt cafenele unde ajungi din intamplare, dar si altele care se gasesc in apropiere de casa si pe care le frecventezi cu asiduitate. Unele cafenele sfarsesc prin a dobandi o anume virtute magica, virtute care nu e, poate, decat proiectarea unor sentimente legate de amintiri fugare, de culoarea cerului, de vreun personaj care-ti atrage privirea sau de atmosfera imprimata de patron, de felul in care da mana sau schimba cate o vorba cu clientii, de vreo intalnire, de multimea de personaje care vin aici si care te inconjoara ca o nebuloasa calda, nedefinita. Fiecare isi are vibratia proprie, sunetul sau, pe care-l percepi numai aplecandu-ti urechea cu o anume concentrare, ca pe o muzica. Un loc in care iti vine sa te intorci, in care, aproape fara sa-ti dai seama, cu timpul, ti-ai creat o intimitate, punct statornic pe care ti l-ai stabilit ca loc de trecere intre casa si strada-.

Sanda Nitescu este atenta la detalii, pe care le surprinde cu ochiul format al pictorului, le reconstruieste semnificatia, le integreaza intr-un tablou amplu si sugestiv. Citind volumul, iti formezi o noua harta a Parisului, alta decat cea a reperelor culturale si a monumentelor istorice sau decat aceea subiectiva a locurilor pe unde, probabil, ai trecut. Este tot o harta culturala a Parisului, dar pe care n-o inveti decat din astfel de rare -ghiduri-. Este, mai bine spus, harta unui stil de viata.

Spuneam la inceput ca volumul este in sine o bijuterie; aparut in conditii grafice exceptionale, de un bun-gust desavarsit, cu o bogata ilustratie fotografica semnata de Vladimir Nitescu si cu nenumarate schite ale autoarei, Cafe este o adevarata bucurie pentru orice bibliofil.

Stefan Postelnicu