Kasianov, la cheremul Kremlinului

Cu doua luni in urma, cand presa moscovita scria despre o iminenta demitere a premierului Mihail Kasianov, opinia publica s-a revoltat, analistii au strigat -rusine- in directia ziaristilor care au indraznit sa emita asemenea ipoteze, iar Kremlinul a evitat orice comentarii. A venit apoi mesajul prezidential catre parlament, in care Vladimir Putin ridica problema formarii guvernului in functie de rezultatele alegerilor legislative. Atunci a devenit clar ca prezenta lui Kasianov in fruntea cabinetului a devenit o chestiune de timp.

Pe acest fundal, comunistii lui Ghennadi Ziuganov si liberalii lui Grigori Iavlinski din partidul -Iabloko- si-au unit fortele intr-o tentativa de a-l da jos pe Kasianov inainte de termenul fixat de administratia prezidentiala. Cele doua formatiuni, sprijinite de cativa deputati independenti si de fractiunea -Regiunile Rusiei-, au cerut includerea pe ordinea de zi a Dumei de Stat a unui vot de neincredere. Ieri, Consiliul Camerei Inferioare a decis ca motiunea de cenzura sa fie dezbatuta peste o saptamana, la 18 iunie, cand, de altfel, este prevazuta si o interventie a premierului in fata deputatilor. Reprosurile formulate la adresa activitatii lui Kasianov sunt destul de serioase, iar discutiile din Duma se anunta aprinse. In declaratia comuna data publicitatii de Ziuganov si Iavlinski, guvernul rus este, inainte de toate, invinuit de -incapacitatea de a ridica la un nivel calitativ superior ritmul dezvoltarii economice-, de promovarea unei politici -antisociale-, menita sa serveasca in exclusivitate interesele -marilor monopoluri si a structurilor oligarhice-. Sunt, de fapt, punctele nevralgice evidentiate in repetate randuri de insusi presedintele Putin.

Ce se va intampla mai departe? Atat deputatii, cat si eminentele cenusii ale Kremlinului au la dispozitie sapte zile pentru a-si stabili strategia. Pentru ca, dupa cum explica directorul Institutului pentru analize si estimari politice, Aleksandr Konovalov, -ideea unui vot de neincredere poate constitui un factor major in viata politica a tarii doar in cazul in care ea este agreata la varf-. Dar, estima politologul, pana la scrutinul legislativ din decembrie, seful statului va folosi cabinetul de ministri in calitate de -tap ispasitor-. Ipoteza sustinuta de insusi Iavlinski, in opinia caruia, -din ordinul Kremlinului, fractiunile de centru, care nu au sprijinit motiunea, ar putea vota pentru demiterea guvernului. Soarta dezbaterilor parlamentare va depinde doar de pozitia administratiei prezidentiale-. Si care, asa cum subliniau comentatorii, are nevoie de liniste, pentru a pregati campaniile electorale in vederea parlamentarelor din ultima luna a anului, precum si pe cele prezidentiale din 2004. In plus, liderul Dumei, Ghennadi Selezniov, avertiza ca, daca guvernul va fi trimis la plimbare, nu va avea cine sa prezinte bugetul pe 2004-. In context, merita mentionat si un alt punct de vedere, conform caruia in Rusia -exista doua puteri executive: guvernul primului-ministru si guvernul sefului statului, Putin avand in subordine 18 departamente de forta, iar Kasianov – 40, in majoritate de factura economica-.

Cine ce are de castigat de pe urma acestei tevaturi? Fara indoiala, comunistii isi vor spori capitalul electoral, spre deosebire de partidul lui Iavlinski, ce-ar putea sa plateasca scump alianta, fie conjuncturala, cu Ziuganov. Nu era insa alta solutie pentru iesirea din conul de umbra generat de pasivitatea afisata in ultimele luni de -Iabloko-.