Sistemul energetic a intrat in Europa inaintea industriei romanesti

Domnule director general Silviu Boghiu, dupa remanierea guvernamentala ati avut o intalnire cu ministrul economiei si comertului, Dan Ioan Popescu. Este Electrica in vreun fel influentata de aceste miscari de pe scena politica?

– In ceea ce priveste politica energetica, pe termen scurt si pe termen mediu, politica aprobata de altfel si de Parlamentul Romaniei si de organismele internationale care ne monitorizeaza in acest sector, asadar in mod cert, modificari nu vor exista in strategia noastra.

– Ce ne puteti spune despre procesul de liberalizare a pietei energiei in Romania, dar si despre rolul Romaniei in piata regionala de energie?

– In acest moment, la noi piata de energie este liberalizata in proportie de 33%. Prin prevederile legale si la propunerea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul energiei, guvernul a aprobat aceasta liberalizare a pietei. In ceea ce priveste piata regionala, consider ca reprezentam cel mai puternic sistem energetic, cu cea mai sigura retea de transport, cu surse de producere care, chiar daca nu au cele mai bune randamente, prin investitii, pot deveni cele mai performante din aceasta zona a Europei. Trebuie sa mentionez ca noi nu mai importam energie electrica, decat in cantitati putin importante, dar exportam energie – de exemplu in Grecia, cu care am incheiat un contract pe termen lung. Deci, din punct de vedere energetic, putem spune ca suntem independenti, in sensul ca putem sa ne producem energia necesara si n-avem nevoie de importuri. Drept rezultat, Romania a intrat din acest punct de vedere in Uniunea Europeana, pentru ca in urma cu aproximativ o luna am intrat in UCTE, Uniunea Transportatorilor de Energie. Eu zic ca este o mare realizare a Romaniei din acest punct de vedere, deoarece se creeaza premisele unui comert real de energie electrica atat dinspre Romania, cat si inspre tara noastra. Evident ca acest comert va crea o presiune asupra producatorilor de energie, in asa fel incat intr-un timp relativ scurt – cativa ani – efectele vor fi resimtite pozitiv si de consumatorii nostri.

– Cum ne ajuta concret aceasta interconectare energetica cu tarile UE? Ma refer atat la omul de rand, cat si la activitatea industriala…

– Statutul de membru al UCTE, cu drepturi depline, ne permite sa demaram unele exporturi catre Uniunea Europeana. Acest lucru inseamna ca putem da energie din zonele unde noi o producem, la preturi competitive. De asemenea, consumatorii eligibili, cei care au un consum mai mare de 40 GW/ora/an, isi pot aduce aceasta energie din afara. De aici pleaca si presiunea asupra pretului, pentru ca energia din import vine in mod cert cu un pret mai mic, iar producatorii vor fi obligati sa caute solutii de a-si minimiza costurile pentru a ramane pe piata. Daca nu, vor ramane numai cei care sunt eficienti, ceilalti fiind nevoiti sa-si inchida capacitatile – nu pe motive politice sau sindicale, ci strict din motive economice.

– Ne putem astepta si la o crestere a calitatii in domeniu, in sensul ca nu vom mai avea caderi de curent sau varfuri de sarcina care nu de putine ori au lasat fara aparatura electrocasnica strazi sau chiar sate intregi?

– Evident ca servicile prestate de actorii de pe piata energiei sunt la standarde europene. Dar sunt si exceptii care sunt date de instalatiile vechi in care nu s-a mai investit nimic de multi ani, nu pentru a fi modernizate, ci macar reconditionate. Totusi, nu putem da vina numai pe sistem. Cunosc cazuri in care unele persoane, neautorizate, umbla la instalatiile noastre si produc incidente ca acelea de care aminteati mai devreme. Deci vina este oarecum amestecata. Noi acum am inceput sa montam sisteme de protectie – si s-au investit bani grei – in asa fel incat clientii nostri sa fie protejati de evenimente nedorite. In programul de dezvoltare pe care il avem, preconizam ca in aproximativ cinci ani penele de acest gen sa ramana doar o amintire trista.

– Este cunoscut faptul ca Electrica elaboreaza strategia de distributie si furnizare a energiei electrice pentru activitatea proprie si a filialelor sale si, in exclusivitate, administreaza activitatea de investitii. Ministrul Dan Ioan Popescu vorbeste despre o reindustrializare calitativa, adica de retehnologizare si modernizare a anumitor obiective industriale. Cum sta Electrica la acest capitol?

– Avem mai multe programe in derulare in acest sens. Retehnologizam principalele statii din tara si, pentru a ajuta procesul de reindustrializare a Romaniei, chiar in aceste zile am inceput sa discutam cu firme de mare renume, care vor aduce multe locuri de munca in Romania, pentru a le alimenta unitatile de productie cu energie electrica. Si vorbesc aici de firme -grele-, cu reputatie internationala, iar noi venim in sprijinul acestora cu investitiile pentru alimentarea cu energie electrica. Asa intelegem noi reindustrializarea, pe zone performante, care aduc siguranta locurilor de munca, si nu in zone pe care incercam sa le sprijinim, dar – lipsind performanta – se ajungea la neplata facturii la energie electrica.

– Revenind la lucruri mai concrete: de cand aceste operatiuni de citire si incasare au fost preluate de sindicate, ce s-a intamplat cu incasarile? Au crescut, asa cum presupuneau sindicalistii?

– In primul rand, aceasta activitate, care se regaseste in toata Europa la firme private, nu a fost preluata de sindicate. Am facut o intelegere cu partenerul social tocmai pentru a gasi niste firme care sa poata fi totusi controlate de Electrica, pentru ca e o chestiune noua si nu puteam sa ne jucam cu soarta cetatenilor cand e vorba de facturile de energie electrica. Practic, de problema facturilor se ocupa firme de drept privat care au ca actionariat cele doua organizatii sindicale din Electrica. Lucrurile s-au derulat cu mici poticneli la inceput, dar contractele exista. Si nu e numai ce si-au propus cei de la firmele respective, ci si ce le-am impus prin contract, o rata foarte mare de incasare, ei fiind obligati sa asigure 99% din incasarea facturilor, pe care ei le duc la beneficiari prin doua forme: ori prin plata la usa, ori plata prin casierii.

E o chestiune pe care as vrea sa v-o explic – am sesizat ca s-a inteles gresit de o parte a presei – si anume faptul ca cei de la sindicate sau firmele respective raman cu banii din incasari. Nu este adevarat. Este o procedura foarte stricta. Zilnic, banii se depun in conturile Electrica si salariatii nostri elibereaza mai departe marfa, adica facturi pentru a fi vandute a doua zi. Deci oamenii aduc banii, restul de facturi pe care nu au putut sa le vanda si primesc marfa care o au de decontat a doua zi. Deci, banii nu raman la sindicate si nici macar ei, din procesul de incasari, nu-si opresc banii pentru salarii. Acesti bani li se vireaza in conturi, potrivit drepturilor care le au ei conform contractelor.

– In ultima perioada a fost o intreaga polemica legata de controversata taxa radio-tv. De cand a fost inclusa aceasta taxa in factura au scazut incasarile?

– Intr-o prima etapa, a fost o tendinta de scadere a facturilor de energie electrica, dupa ce am fost de acord ca omul sa-si poata plati factura de energie electrica pana isi lamureste problema cu taxa radio-tv, daca are dreptul sa fie exceptat sau nu are dreptul. Cand s-au lamurit, s-a revenit la normal, si multi care s-au gandit ca vor plati penalitati au preferat sa-si plateasca facturile de energie electrica si sa astepte decizia Radiodifuziunii cu privire la cererile de scutire. Totusi, trebuie amintit ca Electrica are un rol mai mult decat modest, cu toate ca a fost in prim-plan, e un simplu aducator de taxe si ma intreb cum s-ar fi indreptat toata presa impotriva Postei Romane sau unei firme private care s-ar fi angajat sa stranga acesti bani…

– Legat de tarifarea energiei electrice, exista un model european de tarifare pe care l-am putea adopta si noi?

– Exista o regula: cine consuma mai mult plateste mai mult. Din pacate, nu se cunoaste ca si la noi, ca si in Occident, se poate discuta de un tarif de noapte si de un tarif de zi. Avem si noi un asemenea tarif, sa platesti foarte ieftin energia folosita in timpul noptii. Adunat, daca-ti muti consumul pe noapte, poti castiga, la un consum similar facut cu tariful normal, circa 20%, dar aici apare o chestiune de mentalitate si o chestiune de educatie. Asta inseamna ca dupa 10.00 seara sa speli rufe, asta inseamna sa te incalzesti electric dupa 10.00 seara sau sambata si duminica, asta inseamna sa-ti uzi gradina dupa 10.00 seara sau in week-end. Din pacate, cererile sunt inca foarte putine, pentru ca eu cred ca oamenii renunta cu destul de multa greutate la obiceiurile si tabieturile pe care le au.

Procedura e simpla: se monteaza un contor special care inregistreaza doua tarife, de zi si de noapte. Singura conditie este mutarea consumului din timpul zilei, noaptea. Deci, ziua consumul trebuie sa fie aproape zero, cel mult doar frigiderul sa stea in priza, iar dupa 10.00 seara sau sambata si duminica (respectiv de vineri ora 10.00 seara pana luni la ora 6.00 dimineata) se poate merge pe un pret foarte, foarte avantajos.

– Fata de anii trecuti, a crescut consumul in timpul verii?

– A crescut consumul foarte mult din cauza aerului conditionat. Chiar zilele trecute s-a anuntat ca in luna iunie s-a atins un record de consum al ultimilor 10 ani, ceea ce e clar ca la caldurile care au fost lumea nu s-a mai uitat la alte prioritati si a pus ca prioritate aerul conditionat, mai ales in Bucuresti. Problema e, aici, si de natura tehnica, pentru ca multe instalatii electrice nu au fost proiectate sa reziste consumului unei aparaturi de aer conditionat. Nu avem reclamatii, pentru ca ei stiu acest lucru si au facut lucrarile fara nici un fel de aviz si fara nici un fel de studiu din partea noastra. E o certitudine ca la schimbarile climaterice care sunt in ultima perioada in Romania, datorita aerului conditionat, consumul de vara din zona casnicului se apropie de consumul de iarna din ce in ce mai mult. Daca inainte de *89 consumul casnic era undeva pe la 7%, acum consumul casnic a ajuns la 22%, iar in Bucuresti este peste 30% din consumul total.

– Trecand de la consumul casnic la consumul industrial, aveti restantieri – ma refer in special la marii datornici?

– Avem de incasat circa 13.000 de miliarde de lei, la primii 100 de restantieri regasindu-se peste 11.000 de miliarde. Intre ei in top este Siderurgica Hunedoara, pentru care s-a gasit o solutie prin bunavointa guvernului. Inainte, era o permanenta -lupta- dintre noi si guvern, care dorea sa-i pasuim pana-si termina ei programele de restructurare si de retehnologizare. Pana la privatizare s-a angajat APAPS ca le plateste factura de energie electrica, iar o parte din factura si-o vor plati ei. Am avut probleme si cu Tractorul Brasov, Roman Brasov, pentru care guvernul a gasit totusi o solutie sa le plateasca diferenta de factura pe care nu puteau sa o onoreze. O problema deosebita o reprezinta pentru noi Societatea Nationala de Cai Ferate, care nu-si plateste factura de energie electrica din motive care uneori imi scapa. Problema lor o reprezinta, dintre cele doua societati, Societatea CFR Calatori. Cu toate subventiile pe care le primesc, ei nu reusesc sa-si acopere costurile si nu-si pot plati energia electrica. In schimb, CFR Marfa e un bun-platnic. La Marfa nu sunt probleme, la Calatori sunt probleme, si atunci sunt probleme pe tot CFR-ul. Datoriile sunt foarte mari, in jur de 1.500 de miliarde, ceea ce inseamna aproape cinci luni de marfa livrata, cinci-sase luni de consum, si am ajuns sa luam masuri nedorite, brutale, si anume am inceput sa facem deconectari ale garilor ori ale depourilor. Chiar acum avem actiuni in acest sens. Un alt consumator cu probleme sunt statiile de alimentare cu apa ale oraselor, spitalelor, o parte din scoli. In privinta spitalelor, cred ca e o slaba gospodarire, nu toate spitalele sunt in aceasta situatie si cred ca este o proasta gospodarire a resurselor financiare care le au la dispozitie. Despre alimentarea cu apa a oraselor, cred ca aici e mai mult o indolenta si o neintelegere a importantei acestei marfi si ei profita de faptul ca e foarte complicat sa opresti acum, la 30 de grade afara, alimentarea cu apa intr-un oras, iarna nu poti, pentru ca ingheata conductele si nu mai pot fi repornite pana la primavara, si se profita de acest lucru. Noi avem niste propuneri facute de ministerul de resort, prin care vor aparea o serie de actiuni dure impotriva managerilor care gestioneaza aceste instalatii si care nu vor sa-si plateasca energia electrica. Daca intrebi un furnizor de apa (sau de servicii de apa) intr-un oras, o sa spuna ca 90% din populatie plateste factura de energie, or, el plateste 30% din factura, ma intreb unde se duc banii. O problema, dar care e in rezolvare, ar fi mineritul din zonele cu minereuri neferoase – au datorii mari, dar ei acum sunt intr-un program amplu de restructurare la care am participat si noi si probabil in scurt timp efectele se vor vedea.

– Cum vedeti in particular Electrica si, in general, sistemul energetic romanesc in 2007, cand se stie ca se preconizeaza integrarea noastra in Europa?

– In 2007, probabil vor exista minimum patru societati si maximum opt societati de furnizare a energiei electrice, care vor avea ca actionariat societati private. Minoritar, probabil, va fi si statul roman prin Electrica, vor exista niste societati de servicii, una in toata tara sau mai multe, care vor presta servicii pentru aceste societati, vor fi regulile pietei mult mai stricte. In 2007, nu cred ca vor fi societati restante, si asta cred ca va fi durerea pentru unii. Cred, de asemenea, ca va creste nivelul serviciilor, iar Electrica – ma refer generic pentru cele opt societati in care este impartita – va putea sa ofere o mai multa siguranta clientilor si va putea chiar sa concureze atat in mediul romanesc, cat si in cel european.

-Electrica – <<varf de lance>> in procesul de privatizare-

Privatizarea este un cuvant la ordinea zilei. In privinta sistemului energetic romanesc, in ce masura poate acesta fi privatizat? Este necesar si util acest proces?

– Vorbeam de investitii… Daca vrem investitii, acestea vor fi facute de un investitor privat, pentru ca statul nu are posibilitatea sa sprijine volumul foarte mare de investitii care sunt necesare in sector. Numai pentru Electrica ar fi necesar, in urmatorii cinci ani, pentru a ajunge la standardele UE, circa un miliard de euro. Banii acestia pot fi adusi de un investitor strain, care are de gand sa stea aici, deci un investitor strategic si care intelege ce inseamna o investitie in energetica. Se stie ca acest gen de investitii nu se pot amortiza foarte repede. Or, in aceste conditii, dintre utilitatile din Romania si din sectorul energetic, Electrica este cea mai avansata pe aceasta panta a privatizarii, noi fiind practic -varful de lance-. De exemplu, avem doua filiale din cadrul companiei care vor fi privatizate in cursul acestui an, e vorba de filialele Banat si Dobrogea. Deja ofertantii studiaza dosarele de privatizare, urmand ca pana la sfarsitul acestei luni sa-si depuna oferta neangajanta. Mentionez ca se lucreaza dupa proceduri ale organismelor internationale, total transparente, pentru ca nu vrem sa se creeze nici cele mai mici dubii asupra procesului de privatizare.

E clar ca este necesara privatizarea, e foarte necesara mai ales in zona de producere a energiei electrice. Prin decizia si strategia guvernului s-a stabilit ca deocamdata, pe o perioada nedefinita, sa ramana in monopolul statului transportul de energie electrica si productia hidro. In opinia noastra, acestea sunt foarte tentante si ar fi putut sa apara surprize, mai ales ca guvernul a tinut cont de puterea de cumparare a romanului. Dand energia hidro, care ar fi fost probabil destul de repede achizitionata, ar fi putut sa creeze niste presiuni asupra pretului la consumatorul casnic. Energia hidro va intra intr-un proces de privatizare intr-o etapa ulterioara.