Prima Constitutie pentru Europa

Document extrem de controversat ce atesta unificarea batranului continent, negociat timp de 16 luni sub patronajul fostului presedinte francez Valery Giscard D*Estaing, Constitutia europeana a fost adoptata ieri intr-o atmosfera mai degraba rece, ca punct de pornire pentru negocierile dure care vor incepe in toamna si care vor defini regulile unei Uniuni din care Romania va face cel mai probabil parte peste patru ani. Largirea la 25 de state, in 2004, si respectiv 27, in 2007, si ingreunarea functionarii organismului a fost de altfel principalul motiv al restructurarii mecanismelor ce l-au guvernat pentru mai bine de 45 de ani.

-Este o zi foarte importanta pentru Uniunea Europeana-, a declarat gazda reuniunii, premierul grec Costas Simitis, a carui tara detine, pana la 1 iulie, presedintia rotativa a organismului comunitar. Nu intamplator, reuniunea europeana de trei zile se desfasoara in apropiere de Salonic, unul dintre cele mai vechi orase ale Europei.

Presedintele

Consiliul European – sefii de stat si de guvern din tarile membre – -isi va alege un presedinte prin majoritate calificata, pentru un mandat de doi ani si jumatate, ce poate fi reinnoit numai o data-. Persoana aleasa va trebui validata de Parlamentul European. Presedintele -va conduce consiliul, va decide agenda europeana si va asigura reprezentarea externa a Uniunii-. Cel mai vehiculat nume este cel al premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker. Instalarea in functie a -Domnului Europa- va pune capat actualului sistem al presedintiei rotative de sase luni si este copilul de suflet al statelor mari precum Franta, Germania sau Marea Britanie. Tarile mai mici sunt insa sceptice, existand putine sanse ca reprezentanti ai lor sa ajunga in varf. In plus, existenta unui presedinte european va slabi comisia, prietenul traditional al statelor mai mici.

Ministrul de externe

-Cu acordul presedintelui comisiei, Consiliul European va numi un ministru de externe al Uniunii, responsabil de politica comuna externa si de securitate-. Dispus sa isi asume riscurile acestei functii este actualul sef al diplomatiei germane, Joschka Fischer, care nu are deocamdata nici un contracandidat serios. Va fi o functie dificila, ce va combina responsabilitatile reprezentantului UE pentru politica externa (acum, Javier Solana) si ale comisarului european pentru afaceri externe (Chris Patten). Statele membre vor avea in continuare drept de veto asupra politicii externe. Marea Britanie nu este de acord cu termenul de -ministru-, deoarece acesta implica existenta unui guvern aferent.

Reforma comisiei

Fiecare tara va dispune de un comisar, dar numai 15 vor avea drept de vot, prin rotatie, la fiecare cinci ani, incepand din 2009. In premiera, cetatenii UE vor avea dreptul de a solicita CE sa introduca noi legi. Tarile mari vor avea un singur comisar, nu doi ca acum. Fiecare stat va propune trei candidati pentru aceasta functie, dintre care cel putin unul trebuie sa fie de sex feminin. Premierul grec, Costas Simitis, este vazut drept favorit la functia de presedinte al comisiei.

Politica externa si de aparare

O politica externa si de aparare comune sunt de dorit in cadrul UE, lucru totusi dificil de obtinut intr-o uniune cu 25 de membri, poate chiar 27 peste patru ani. -Loialitatea si solidaritatea reciproca- sunt foarte importante in acest sens, se precizeaza in Constitutie.

Unele guverne, in special cel londonez, insista asupra pastrarii dreptului national de veto asupra politicii externe si de aparare. Constitutia nu propune vot majoritar, cu exceptia cazurilor in care sefii de stat si de guvern nu cer unanim ministrilor acest lucru. Apararea comuna este un subiect si mai controversat, in text existand referiri la rolul primordial al NATO. UE are deja o politica comuna in aceste doua domenii, pe hartie. Orientul Mijlociu este un exemplu de consens, Irakul nu.

Federalizarea

Termenul -federal- a fost eliminat din textul Constitutiei, dar se merge totusi pe extinderea prerogativelor comunitare in cat mai multe domenii, in detrimentul guvernelor nationale. Domeniul energetic sau cel al explorarilor spatiale sunt doua dintre acestea. Majoritatea calificata va fi instrumentul de decizie. In plus, o noua definitie a majoritatii duble calificate: pentru ca o decizie sa fie adoptata, va trebui sprijinita de majoritatea tarilor membre care sa reprezinte totodata cel putin 60% din populatia totala a Uniunii. Spania si alte state mai mici contesta schimbarea actualului sistem, ce va avea loc in 2009 si care favorizeaza tarile importante. O clauza speciala – criticata de eurosceptici – permite Consiliului European sa decida in unanimitate recursul la majoritatea calificata in anumite domenii. In prezent, aceasta este limitata la cateva domenii, piata interna fiind unul dintre ele.

Parlamentul

Prerogativele legislative ale Parlamentului European vor fi extinse, capatand drept de codecizie (cu acordul Consiliului de Ministri) in mai multe domenii, inclusiv cel energetic, transport, protectia mediului inconjurator, protectie sociala, afaceri interne, justitie.

Impozite

In acest domeniu, ce nu a fost propus este mai important. Stabilirea sau armonizarea sistemelor de impozitare nu este o prioritate a Constitutiei, pentru moment. In domeniul economic, Uniunea va putea coordona politicile statelor membre, dar la modul foarte general, cu exceptia statelor din zona euro.

Legislatie

Uniunea Europeana va avea personalitate juridica proprie, legile sale fiind deasupra celor ale parlamentelor nationale. Aceasta ii va permite sa semneze acorduri in numele tuturor statelor membre.

Roxana Frosin

Turcia adopta noi reforme democratice

Pe ultima suta de metri

Cu numai cateva ore inainte ca summitul european de la Salonic sa-si deschida lucrarile, parlamentul de la Ankara adopta un nou pachet de reforme democratice, menite sa alinieze Turcia la normele UE, la care aceasta tara doreste sa adere. Potrivit analistilor occidentali, gestul deputatilor turci s-a dorit un mesaj adresat liderilor continentali privind determinarea autoritatilor de la Ankara de a se supune exigentelor Uniunii. In ce masura s-au lasat capitalele europene convinse de fermitatea guvernantilor turci, ramane de vazut. Deocamdata, toate demersurile intreprinse in acest sens de Ankara nu au dat rezultatele scontate.

In alta ordine de idei, adoptarea acestor reforme a constituit o ocazie rara pentru formatiunea de guvernamant, Partidul Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), ce dispune de o majoritate absoluta in parlament, de a-si demonstra unitatea cu Partidul republican al poporului (CHP), grupare social-democrata de opozitie. Masurile in cauza, ce asteapta acum aprobarea sefului statului, extind libertatea de expresie si drepturile culturale ale minoritatii kurde a tarii – aproximativ 10 milioane de persoane – printr-o serie de amendamente aduse legislatiei in vigoare. Prin urmare, posturile de radio si de televiziune vor putea difuza emisiuni in limba kurda, iar copiii sa primeasca nume de origine kurda. Agentiile de presa isi exprimau speranta ca noile prevederi sa nu impartaseasca soarta celor votate anul trecut, ramase litera moarta si printre care figura inclusiv predarea limbii kurde in scoli private. In ceea ce priveste masurile adoptate in noaptea de joi spre vineri, la capatul unor furtunoase dezbateri, acestea au, printre altele, in vedere abolirea articolului 8 al legii antiteroriste, in virtutea caruia un numar apreciabil de intelectuali au fost condamnati pentru -propaganda separatista-.

Acest pachet de reforme este al saselea adoptat in ultimii ani cu scopul de a se conforma standardelor UE. Bruxellesul insa, care nu s-a lasat furat de aparente, a acuzat recent Ankara de trenarea procedurilor de punere in aplicare a tuturor acestor reforme. Cu toate acestea, deputatii turci si-au propus sa supuna votului inca un pachet, care, potrivit presei locale, ar ridica problema influentei armatei in viata politica a tarii. (S.H.)

Sperante proaspete pentru Romania

Aseara tarziu, dupa epuizarea altor subiecte inscrise pe ordinea de zi a reuniunii din Grecia, a venit si randul discutiilor cu cei trei candidati – Romania, Bulgaria si Turcia – invitati sa prezinte caietul cu ultimele extemporale. In proiectul de concluzii prezentat in acest sens liderilor continentali, se consemna dorinta UE de a finaliza negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria in 2004.

Calificand drept considerabile progresele inregistrate de cele doua tari pretendente la statutul de membru al UE, textul preciza ca Uniunea -sustine eforturile depuse de Bulgaria si Romania pentru a atinge obiectivele necesare finalizarii negocierilor in 2004 si solicita acestor tari sa accelereze pregatirile aferente din teren-. Ceea ce nu inseamna ca totul s-a rezolvat. Pentru ca, asa cum preciza documentul, concluzia finala va fi luata in decembrie 2003, cand, pe baza -rapoartelor periodice si a planului strategic al Comisiei, se va proceda la o noua evaluare a progreselor realizate-. In ultima luna a anului trecut, la Copenhaga, UE a luat act de intentia Romaniei si Bulgariei de a adera la organizatie in 2007, dar fara a mentiona o data exacta pentru incheierea tratativelor de aderare. Cele doua tari nu au reusit sa intre in esalonul celor 10 candidate ce urmeaza sa intre oficial in Uniune in 2004, din cauza neconcordantelor semnalate in procesul de raliere la normele comunitare.

Oricum, autoritatile de la Sofia spera sa termine negocierile inainte de mai 2004, in pofida tuturor temerilor legate de posibilitatea ca unii dintre noii membri UE sa refuze redeschiderea unor capitole deja incheiate, precum si de faptul ca modificarile care vor interveni in interiocul Comisiei Europene ar putea determina prelungirea tratativelor. De altfel, insusi seful diplomatiei de la Sofia, Solomon Passy, amintea recent ca -in cazul unei noi echipe, reluarea unor chestiuni deja discutate dureaza intre patru si sase luni-. Dintre cele 31 de capitole ce reveneau spre indeplinire fiecarui stat pentru incheierea procesului de tratative, guvernul bulgar a finalizat negocierea a 24. Romania a inchis numai 19 capitole. In privinta Turciei, proiecutl de concluzii saluta angajamentul Ankarei de a continua procesul de reforma si eforturile depuse pentru indeplinirea criteriilor cerute de UE. Dar, preciza textul, -este nevoie de importante eforturi suplimentare in acest sens-.

Reconcliere transatlantica

In privinta relatiilor Europei cu America, serios afectate de divergentele generate de criza irakiana, reuniunea de la Salonic si-a dorit a arunca o punte a impacarii intre cele doua maluri ale oceanului. Tot aseara, liderii comunitari urma sa dezbata textul unui memorandum referitor la mijloacele de ameliorare a imaginii batranului continent in Statele Unite. Documentul, prezentat de ministrul grec al afacerilor externe, Georges Papandreu, afirma ca obiectivul apropiatului summit UE-SUA, programat pentru 24 iunie, la Washington, va avea rolul de a -reafirma importanta fundamentala a relatiilor- cu SUA. Problema este ca, daca in plan politic s-a putut ajunge, dupa toate aparentele, la o pace fie si -rece-, la nivelul opiniilor publice depasirea divensiunilor pare o misiune mult mai dificila. -Suspiciunile si stereotipurile caricaturale au inceput sa influenteze modul reciproc de percepere- intre americani si europeni si -noi nu putem lasa ca aceasta situatie sa degenereze-, se scrie in memorandum, care evita, totusi, sa identifice un vinovat. Cum europenii nu s-au impacat niciodata cu apelativul -vechea Europa-, lansat de secretarul de stat al apararii, Donald Rumsfeld, textul sugereaza, in acest context, ca parlamentarii celor doua parti sa se -intalneasca mai des-. Printre altele, recomanda documentul, -ar trebui sa mergem mai departe de Washington si New York, pentru a transmite mesajul nostru in inima SUA-. (S.H.)

Gaze lacrimogene impotriva demonstrantilor

Fortele de politie dislocate la Salonic si in imprejurimi cu misiunea de a asigura linistea liderilor continentali prezenti la summitul Uniunii Europene nu au stat ieri degeaba. Pentru a stavili furia demonstrantilor, hotarati sa rupa cordonul de securitate a principalei cai de acces spre cladirea care adapostea lucrarile reuniunii, trupele de ordine a trebuit sa foloseasca gaze lacrimogene. Incidentul a survenit dupa ce un grup de cateva sute de persoane s-a detasat de coloana manifestantilor pasnici (aproximativ 10.000 de oameni) si a atacat fortele de politie lansand cocteiluri Molotov, pietre si sticle. Potrivit relatarilor de la fata locului, nori de gaze lacrimogene au plutit deasupra -zonei rosii-. Ingrozita, multimea a luat-o la fuga, indreptandu-se spre Porto Carras, asezare situata la aproape cinci kilometri de locul de desfasurare a intalnirii la varf. O parte dintre demonstranti au fost impinsi de fortele de ordine spre localitatea Neos Marmaras, punctul initial de pornire a marsului de protest. Multi au aprins focuri de-a lungul soselei.