„Misteria Carpatica” și tradițiile românești din Balcani

Uitați de către autoritățile de la București, românii din Serbia, care numără o comunitate de circa 300.000-350.000, încearcă să facă față unui proces agresiv de desnaționalizare la care sunt supuși de politici de integrare ale Belgradului. Cu toate acestea, tradițiile românești sunt purtate în întreg spațiul balcanic prin muzică și viu grai de artiștii de origine română care se opun cu încăpățânare să renunțe la portul, graiul și tradițiile românești. De asemenea, una dintre cele mai importante componente ale românismului în Balcani rămâne arta muzicală încărcată de bogația culturală oferită de diferite zone tradiționale ale României. Una dintre cele mai interesante trupe ale genului etno-jazz care cântă muzică românească este cu siguranță Misteria Carpatica, „o formație internațională de world-music, mai precis world-fusion“, așa cum se definesc ei pe propriul site de Internet la adresa www.misteriacarpatica.webs.com. Însăși motto-ul după care se ghidează această trupă inedită este unul de ținere în viață a tradițiilor românești în spațiul balcanic și de transmitere a lor din generație în generație. „Strămoșii noștri ne-au lăsat lumina nestinsă și o moștenire mai prețioasă ca apa vie (…) facem parte din generația urbană dar nu am uitat moștenirea străbună (…) credem că viața e eternă, credem că viața e muzică! Așa am moștenit de la străbunici, așa vor moștenii și nepoții noștrii“, așa vorbesc cei de la Misteria Carpatica în prezentarea cărții lor de vizită. Despre ei, liderul acestei formații, Christian Wagner Rutsanu, ne-a spus că sunt o formație de etno-jazz-pop, compusă din români, sârbi, croați de pe diferite meleaguri balcanice. „Cântăm muzică românească, muzica băștinașilor balcanici și europeni, din toate zonele unde trăiește neamul românesc. Îmbrăcăm această muzică într-o haină modernă. Membrii formației, chiar dacă sunt de diferite etnii, au înțeles valoarea artistică a muzicii românești și au acceptat-o ca pe una proprie“, a declarat liderul trupei pentru ziarul „Curentul“. Misteria Carpatica nu a stat prea mult pe gânduri și chiar dacă formația s-a înființat în 2009, chiar în primul an de existență va apărea și primul lor album intitulat „Dacia Ripensis“, editat de casa vieneză KZV Music. Despre cel de-al doilea, cei de la Misteria Carpatica spun că este în pregătire și că vor să-l lansez cât de curând.

Flacăra vie a muzicii românești

Despre acest curent muzical care începe să ia amploare pe tot mapamondul îmbinând cântece tradiționale cu muzica contemporană, cei de la Misteria Carpatica afirmă că este unul atât necesar, cât și un mod de perpetuare în spațiul balcanic a tradițiilor românești. „Am înțeles că există un mare pericol ca muzica populară să cadă în capcana autenticității sale. Ritmurile de horă și sârbă țin expresivitatea muzicii populare puțin limitată de a se dezvolta spre fuziune ca muzică modernă. De aceea am preluat aceste ritmuri, dându-le un sens mai modern prin folosirea silabelor ritmice și armonice din jazz și muzică modernă“, a adăugat liderul trupei, Christian Wagner Rutsanu.

Ambasadori tricolori

Cum întotdeauna cei mai buni ambasadori ai României în lume s-au dovedit a fi artiștii și sportivii, Misteria Carpatica încearcă prin concertele sale să ofere lumii o bucată din frumusețea țării noastre. Prin manifestările sale publice formația atrage un public numeros atât din Serbia, cât și întreg spațiul Uniunii Europene dar de peste Ocean. „Am reușit astfel să atragem și publicul internațional, dar și publicul care de obicei nu ascultă muzica populară. Astfel, toate creațiile divine ale poporului românesc, toate horele, sârbele, brâuri, geamparalele, cântece, doinele pot fi prezentate lumii întregi“, a precizat șeful formației. El a mai spus că ceea ce dorește Misteria Carpatica este să ofere o nouă interpretare a acestor piese tradiționale punându-le într-o lumină modernistă care le dă un aer „interesant șI frumos“.

Românii timoceni, prigoniți în Serbia

Poate una dintre cele mai importante categorii de public ale Misteria Carpatica sunt românii timoceni, cealaltă parte a românilor din Serbia pe care autoritățile de la Belgrad vor s-o acrediteze sub denumirea de „vlahi“, un cu totul alt popor decât cel românesc. Deși formația are o componență multi-etnică fiind alcătuită din români timoceni, români bănățeni, sârbi și croați, toți simt „divinitatea muzicii românești. „Faptul care ne bucură enorm este că avem succes când e vorba de generațiile tinere. Români din Timoc sunt supuși unei deznaționalizări foarte grave, și tinerii români din Timoc au uitat limba și originea sa, în mare masură. Totuși, după concertele noastre, auzind muzica străbunicilor lor în aranjamente moderne, pe placul lor, vin la noi cu lacrimi în ochi și ne cer discurile, ne cer sa le spunem despre originea lor, despre limba lor, cum o pot învăța, etc.“, ne-a mai declarat cu durere Christian Wagner Rutsanu. „Aceasta este cea mai mare rasplată pentru munca noastră“, a mai liderul trupei.

Concerte multe

Deși s-a format în urmă cu circa un an de zile, trupa Misteria Carpatica nu duce lipsă de ieșiri publice, atât pe plan intern, cât și în afara granițelor.
„Am concertat până acum în Maidanpec, Cuceva, Vârșeț, Belgrad, am participat la primul summit de world-music în Belgrad, la Festivalul internațional de jazz NISVILLE la Niș, precum și la mai multe emisiuni de televiziune în limbile sârbă și română. Publicul sârb, belgradean, ne acceptă foarte bine, și înțelege muzica românească, fapt care ne bucura în special în momentul de față când statul sârb nu se comportă deloc bine către minoritatea română care trăiește în Timoc. Ne pregătim pentru concertele în țara-mamă, în România, și pregătim un turneu de debut în SUA“, ne-a mai spus liderul formației, Christian Wagner Rutsanu, care interpretează piesele acestei formații la nai, saxofon, fluier, caval, flaut. Alături de fondatotul „Misteria Carpatica“, această formație îi mai are în componență și pe Alina Cojocar (solistă vocală, născută la Vârșeț, Serbia), prof. Cristian Giugea (acordeon și orgă electronică, născut la Belgrad), Vlada Stefanovici, (chitară bass, născut la Vârșeț), Milen Giukici (chitară, născut la Vrbas- Voivodina), Sasha Risteski (baterie, născut în 1985 la Maidanpec – Timoc), prof. Todor-Doru Ursu (țambal, născut la Zrenianin- Serbia).