Presedintia austriaca a UE a decis sa convoace pentru 14 martie o reuniune de urgenta a Consiliului European dedicata exclusiv dosarului energetic. Potrivit Vienei, discutiile se vor purta, fireste, in jurul aprovizionarilor cu gaze naturale, incepand cu preturile considerate exagerat de ridicate si de variate, dar si despre ce se poate face pentru a diminua depenta Batranului continent de -aurul albastru- furnizat de Gazprom. Dublata de gerurile cumplite din prima luna a anului, criza gazelor, dintre Ucraina si Rusia, i-a pus serios pe ganduri pe Cei 25. Exista solutii? In noaptea de marti spre miercuri, companiile Naftogaz Ukraini si Gazprom au reusit, dupa doua amanari, sa semneze documentele privind crearea unei intreprinderi comune, menita sa managerieze problema tranzactiilor cu gaze naturale dintre cele doua state. Sa insemne asta sfarsitul scandalului care a evidentiat gradul de periculozitate al unei prea mari dependente de gazul rusesc? Nu, e doar o etapa. Ceea ce inseamna ca disensiunile pot degenera in orice moment, punand, din nou, la indoiala capacitatea rusilor de a-si onora angajamentele de furnizor stabil de resurse energetice. Un motiv in plus pentru europeni de a se aduna si a gandi o strategie de evitare a unor astfel de situatii neplacute pentru nici una din parti. Luand-o inaintea tuturor si actionand asa cum se cuvine unui partener de afaceri, ministrul bulgar al energiei, Ruman Ovciarov, s-a dus personal la Moscova ca sa afle direct de la sursa care este rostul semnalelor venite in ultimul timp dinspre Rusia pe tema unei posibile renegocieri, in sus, a tarifelor la gaze naturale – import si tranzit. Ministrul roman al economiei si comertului, Codrut Seres, a preferat sa trimita scrisori, intrebandu-i pe cei alaturi de care a semnat, in octombrie anul trecut, noul acord de gaze naturale cu Gazprom, de ce noi platim asa de mult comparativ cu altii. Bulgarii, de exemplu, achita doar 180 de dolari mia de metri cubi, cu 100 de dolari mai putin. Interesant, ce i-au raspuns oare lui Seres fostii lui interlocutori de afaceri? E adevarat, Romania s-a aliniat grupului de tari format din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia si Croatia, care intr-un demers comun au cerut UE sa ia masuri politice si financiare pentru diminuarea dependentei de importurile din Rusia. Tot e ceva. Sofia are insa alte planuri in acest sens. Si, cel putin deocamdata, nu pare atrasa de proiectele altora. Oricum, face parte ca tara de tranzit, alaturi de Turcia, Romania, Ungaria si Austria, din faimosul plan Nabucco si care-si trage seva din Marea Caspsica si depinde de stabilitatea din Iran. Dar mai are Sofia afaceri bilaterale cu Rusia. Plecat sa vada ce se intampla cu preturile, Ovciarov a vorbit despre… viitor. Despre posibilitatea semnarii, in martie, cu Rusia si cu Grecia a unui acord trilateral privind construirea gazoductului Burgas – Alexandropolis. Dar si despre conditiile de tranzit al gazelor rusesti in perioada de dupa 2010. Judecand dupa tonul declaratiilor de la finalul tratativelor, totul a decurs normal, adica in armonie de lucru. -Bulgaria nu creeaza riscuri pentru consumatorii europeni-, a remarcat partea rusa.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
