Intr-o schimbare brusca de atitudine, Administratia Bush a abandonat ideea negocierii in Consiliul de Securitate al ONU a unui rol extins pentru organismul international in Irak, conditie pusa de state precum Franta, Germania sau India pentru participarea cu trupe in statul arab, unde climatul de insecuritate este foarte dificil de controlat.
Surse de la Casa Alba citate de -New York Times- sustin ca, in schimb, Statele Unite vor face eforturi suplimentare pentru atragerea pe baze bilaterale a altor state alaturi de fortele de ocupatie din Irak, comandate de la Washington si Londra.
Cea mai probabila explicatie a schimbarii de macaz din capitala americana – unde oficialii au tot insistat asupra necesitatii unei noi rezolutii ONU care sa acorde organismului international un rol de mentinere a pacii sporit, aflat acum la limita sa minima – o reprezinta negocierile cu ceilalti membri ai Consiliului de Securitate. Pretentiile unora dintre acestia s-au dovedit se pare prea greu de digerat la Washington, cu atat mai mult cu cat cel putin doi dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului s-au opus vehement interventiei militare in Irak, neintelegerile faultand deja fragilele relatii transatlantice.
Explicatia oficiala este insa ca situatia din Irak nu este atat de neagra pe cat se crede, iar fortele de ocupatie pot face fata si fara ajutor ONU. Acordul acesteia este totusi necesar pentru o pseudolegitimizare a Consiliului de Guvernare numit de americani la Bagdad, printr-o rezolutie depusa miercuri de Washington. Semnificativ este ca in ultimul moment cuvantul -sprijin- international (pentru Consiliul irakian) a fost inlocuit in documentul prezentat la New York, fiind preferata o incurajare mai modesta.
In noul context, americanii isi pot lua adio de la o revenire rapida a trupelor lor acasa, comenteaza -New York Times-. In prezent, in Irak sunt desfasurati circa 139.000 de militari americani, sprijiniti de alti 21.000 de militari din 18 tari, din care 11.000 din Marea Britanie. Pe baricadele irakiene se afla, sub comanda anglo-americana, potrivit Pentagonului, Albania, Cehia, Danemarca, Estonia, Georgia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Macedonia, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Bulgaria, Slovacia, Spania si Ucraina. Sprijin pentru misiuni de protectie si asistenta a mai fost cerut unor tari precum Azerbaidjan, Republica Dominicana, El Salvador, Honduras, Kazakstan, Moldova, Mongolia, Nicaragua, Filipine, Portugalia si Thailanda. In total, SUA spera sa se poata baza pe 44 de tari, sperante diminuate luna trecuta de India, care a declarat ca nu va participa la misiunile de mentinere a pacii in lipsa unui mandat ONU. Franta, Germania si alte state au fost de aceeasi parere.
Situatia se poate insa rasturna peste noapte, in asteptarea conferintei donatorilor pentru Irak, programata pentru octombrie, la Madrid, dar si in cazul deteriorarii drastice a conditiilor din Irak, care ar necesita, conform estimarilor ONU, un numar dublu de trupe occidentale. Oficiali americani iau in considerare posibilitatea unui mandat extins al ONU in domeniul reconstructiei irakiene, conditie a multor state europene pentru investirea uriaselor sume necesare unui astfel de efort.
Multinationalele vor raspunde in fata ONU
Necesitatea protejarii drepturilor omului este motivatia adoptarii la ONU a unui proiect de cod deontologic care sa permita in final organismului international investigarea si cenzurarea companiilor multinationale responsabile de diverse abuzuri in domeniu.
Experti ONU sustin ca organismul international ar trebui sa poata rezolva probleme legate de tratamentele incorecte aplicate angajatilor din tari sarace sau chiar unor comunitati intregi.
Marea parte a responsabilitatii in aceste cazuri ar trebui totusi sa cada in sarcina statului pe al carui teritoriu actioneaza multinationalele, spun oficiali ONU. Natiunile Unite intentioneaza totodata sa ceara multinationalelor sa prezinte rapoarte periodice si sa accepte monitorizarea independenta pe drepturile omului. Reprezentanti ai asociatiilor oamenilor de afaceri insista asupra flexibilitatii acestor mecanisme care, in opinia lor, nu ar trebui sa fie obligatorii.
Proiectul, adoptat de subcomisia ONU pentru promovarea si protejarea drepturilor omului, trebuie votat de comisia pentru drepturile omului, nu inainte de a fi modificat potrivit recomandarilor de la guvernele statele membre si chiar din sectorul corporatist.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
