Sedinta de ieri a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a reprezentat o premiera pentru presedintele Traian Basescu: prima infrangere pe teren propriu in organismul pe care il conduce. Strategia nationala de securitate, pe care seful statului dorea sa o prezinte cat se poate de repede, va fi dezbatuta din nou in CSAT peste 30 de zile. -Au mai fost observatii ale membrilor CSAT, drept care am stabilit ca adoptarea in forma definitiva a strategiei de securitate nationala sa se produca in urmatoarele 30 de zile, dupa care sa o pot prezenta parlamentului, asa cum imi cere legea-, a spus Basescu. Observatiile au venit, in special, din partea reprezentantilor liberali, carora nu le convine deloc faptul ca presedintele incearca sa-si subordoneze, prin intermediul CSAT si al Comunitatii Nationale de Informatii (CNI), serviciile de informatii romanesti.
Pachetul de sase legi privind securitatea nationala, elaborat de specialistii CSAT cu consultarea expertilor din serviciile secrete, va trece, la randul sau, prin furcile caudine ale criticilor liberali. PNL, printr-un grup coordonat de Radu Stroe, presedintele Comisiei pentru supravegherea activitatilor Serviciului Roman de Informatii (SRI), a intocmit un alt pachet de legi pe aceeasi tema si urma sa-l discute cu partenerii democrati in cadrul Aliantei. Grupul democrat, condus de Romeo Raicu, presedintele Comisiei pentru supravegherea activitatii Serviciului de Informatii Externe, nu s-a intalnit insa decat o singura data cu liberalii. Cu certitudine, reprezentantii PNL vor incerca sa introduca cat mai multe prevederi din pachetul de legi elaborat de Radu Stroe & Co. in pachetul CSAT. Pentru aceasta au la dispozitie 60 de zile, timp in care cele sase proiecte de lege vor fi discutate in cadrul comisiilor de specialitate din parlament (comisiile SRI si SIE si comisiile de aparare). Presedintele a spus ca doreste ca toate legile sa fie aprobate -la pachet-, dar a exclus, -la acest stadiu-, asumarea raspunderii guvernamentale pentru aprobarea lor.
Basescu nu a dorit sa vorbeasca despre prevederile proiectelor, argumentand ca -sunt doar sase proiecte care s-au lucrat cu reprezentanti din institutiile care erau vizate de modificarile legislative (…) Ele sunt marcate -Secret pana la definitivare-, pentru ca nu as vrea, in primul rand, ca eventuale aprecieri pe un proiect care astazi a fost la prima citire sa se transforme in dezbateri publice care nu vor avea nici o finalitate-.
Presedintele a inceput prin a prezenta principalele amenintari la adresa securitatii nationale, in conformitate cu noua strategie propusa: terorismul international, proliferarea armelor de distrugere in masa si conflictele regionale. Tot in categoria elementelor importante pentru securitatea Romaniei seful statului a incadrat si buna functionare a institutiilor statului, -fie ca vorbim de partea care vizeaza lupta impotriva marii coruptii, fie ca vorbim de buna functionare a administratiei centrale si locale, fie ca vorbim de buna functionare si independenta justitiei-. Traian Basescu a subliniat faptul ca noua strategie de securitate priveste si reasezarea Romaniei in structurile euro-atlantice, ca efect al faptului ca, incepand de la 1 ianuarie 2007, Romania va deveni membru al Uniunii Europene.
Stiletul de ofiter devine manecuta de functionar
Urmatorul punct in discursul presedintelui a fost cel al pachetului de acte normative privind securitatea nationala: legea apararii nationale, legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, legea privind sistemul national de management al crizelor, noua lege a SIE, noua lege a SRI si statutul ofiterului de informatii.
Desi a spus ca nu vorbeste despre prevederile primelor cinci proiecte de legi, pretextand ca sunt -tehnice-, presedintele a prezentat cea mai importanta modificare in statutul ofiterului de informatii: transformarea acestuia in functionar public. -Statutul ofiterului de informatii, pe grade, va fi reflectat intr-un statut de <public server>, intr-un statut de functionar public. Este solutia pe care eu o vad pentru finalizarea procesului de modernizare a serviciilor de informatii ale Romaniei. Cu siguranta, aici vorbesc, asa cum am anuntat, de SIE si de SRI. Nu vizam trecerea la regim civil a Serviciului de Informatii al Armatei. Armata ramane cu un serviciu militarizat, dar obiectivul major este demilitarizarea celor doua servicii nationale, SIE si SRI-. Argumentul principal pentru aceasta transformare este, in opinia presedintelui, necesitatea de a pastra cadrele care pleaca din institutiile de informatii in serviciul statului, de a le oferi o alternativa la vechea slujba. Basescu a spus ca peste 80% din ofiterii serviciilor de informatii externe si interne au fost trecuti in rezerva dupa 1990 si ca majoritatea acestora s-au orientat catre firme private, deoarece statul roman nu le-a oferit o solutie. -In unele locuri, sunt adunati cate 12-15-20, la unele companii, dar nu sunt ei singuri, ci sunt cu toata structura lor de informatori, care le ramane la dispozitie. Acest lucru a creat premisele ca firmele sa-si creeze propriile structuri de informatii, structuri paralele si adesea la concurenta cu institutiile legale ale statului-, a declarat presedintele. El a refuzat sa dea exemple de firme care au incadrat ofiteri de informatii. -Nu pot, pentru ca ii supraveghem. Institutiile statului isi fac datoria. Nu pot exista servicii paralele (…) Au in atentie problema crearii retelelor de informatii paralele si serviciile de informatii abilitate supravegheaza dezvoltarea acestor servicii paralele, pe care le suspectam si de capacitatea de a asculta ilegal foarte multe telefoane-, si-a motivat el refuzul.
Tariceanu, refuzat in cazul Patriciu
-Dincolo de hotararile secrete adoptate astazi si care nu sunt destinate publicitatii, a mai fost o solicitare a domnului prim-ministru de introducere pe ordinea de zi a unui punct legat de analiza hotararilor din 2002 si 2004 din punctul de vedere al legalitatii. Este vorba de hotararile despre care s-a vorbit si la parlament, si in dezbateri publice cu privire la ascultarea telefoanelor-, a spus Traian Basescu. Este vorba de cazul Dinu Patriciu, care a reclamat ca telefoanele i-ar fi fost ascultate ilegal, in urma unor hotarari ale CSAT, care autorizau procurorul de caz sa emita mandat de ascultare. Cererea de a discuta despre respectivele hotarari a fost facuta, de fapt, de Radu Stroe, presedintele comisiei care l-a audiat pe seful SRI, Radu Timofte, in legatura cu acest caz, dar, probabil Basescu nu a vrut sa rateze ocazia de a-l intepa pe Tariceanu pentru prietenia acestuia cu Patriciu.
Tot de ascultarea telefoanelor a vorbit presedintele si in continuare. El nu a scapat ocazia sa-l intepe pe presedintele PC, Dan Voiculescu, care, intr-o conferinta de presa de duminica, l-a atacat dur pe aceasta tema: -Pentru ca observ in ultima perioada aproape o intrecere socialista in a declara la orice colt si peste tot ca suntem ascultati, va dau cifra oficiala a numarului de persoane ascultate in anul 2005-. -Au fost ascultate 2.373 de persoane si 6.370 de posturi telefonice. Deci, cand o persoana a fost desemnata a fi ascultata, i s-au pus sub ascultare toate posturile telefonice pe care le avea. Unii au trei mobile, altii au sapte, altii au unu. (…) Daca ne uitam la intrecerea socialista in care ne declaram ascultati, ai impresia ca suntem vreo 20 de milioane de ascultati si inseamna ca ne asculta ailalti doua milioane. Daca este posibil, iesiti din aceasta psihoza, pentru ca statul roman este departe de a fi un stat politienesc-, a mai spus Basescu, precizand ca 80% din cei ascultati nu sunt cetateni romani si ca, in toate cazurile, a fost obtinut mandat de la judecator.
-Daca ne referim la activitatea antiterorista, si nu fac un secret din asta, politica nu este sa organizam flagranturi, ci la suspiciuni sa se procedeze la expulzari. Avand in vedere ca sunt foarte multi straini, va imaginati ca multe n-au avut cum sa ajunga in instanta, ci pur si simplu, daca s-au adunat prin ascultare telefonica elemente in plus ca cetateanul poate desfasura activitati cu caracter terorist, a fost expulzat si cu asta s-a inchis subiectul. Este in politica noastra acea politica preventiva: sa nu asteptam pana ni se intampla, ca sa ne dam seama cata dreptate am avut ascultandu-i-, a mai spus presedintele.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
