O dubla expozitie, deschisa pana la 31 august la KunstHausWien, reuneste pentru prima oara doua serii fotografice puternic contrastante. Timp de multi ani, artista fotograf Erika Schmied a -umblat- pe urmele a doi mari artisti austrieci, cum nu se poate mai deosebiti unul de altul – scriitorul Thomas Bernhard si pictorul Hundertwasser (pseudonimul lui Friedrich Stowasser). Detaliile topografice ale vietilor si operelor lor au inspirat-o pe Erika Schmied sa realizeze o calatorie imagistica in care fictiunea si realitatea se intrepatrund. Oamenii lipsesc aproape cu desavarsire din spatiul elegiac, in alb-negru, al imaginilor ei. Si daca ochiul ei nu se fereste de -imaginea frumoasa-, nici n-o cauta cu tot dinadinsul.
Prima expozitie cuprinde seria de fotografii in care artista a cautat si a fotografiat locurile tineretii lui Thomas Bernhard (1931-1989), despre care acesta vorbeste in cele cinci volume ale autobiografiei sale, dar si spatiile care joaca un rol important in povestirile lui si pe care Erika Schmied le-a idendificat in realitate: Sanatoriul -Grafenhof- din St. Veit/Pongau, Castelul Wolfsegg din Hausruck, tabara de recreere pentru tineri din Gro?ƒgmein, vararia din Traunsee, carciumi si restaurante din Salzburg si Viena – impresionant invocate de Bernhard in ceea ce aveau ele mai deprimant si surprinse de autoare cu o atentie deosebita acordata detaliului topografic, ceea ce confera o autenticitate aproape fizica textelor scriitorului.
Printre fotografii se afla si cele infatisand casele (trei la numar) din Austria Superioara, in care a locuit scriitorul intre 1964 si 1989, precum si cateva instantanee din viata sa privata (intre el si sotii Erika si Wieland Schmied existand o prietenie de un sfert de veac).
Seria Bernhard sta alaturi de o suita de alte fotografii, infatisand de data asta Paradisul lui Hundertwasser – Spatii ale vietii sale – mergand pe urmele biografiei artistului, in locurile care i-au devenit camin si-n care si-a rostuit o existenta ideala, cat mai aproape de natura, ferind-o de ochii publicului.
O curte taraneasca din Normandia, o gradina – si casuta gradinarului – din Venetia, Bay of Islands – Noua Zeelanda, un gater intr-o regiune din nordul Austriei, in sfarsit, mansarda unei cladiri din Viena – KunstHausWien – tot atatea -cartiere- ale sale, in care, inconjurat de vegetatie neatinsa de mana omului, si-a urmat si si-a implinit visurile.
Ca putini alti oameni, Hundertwasser (1928-2001) a reusit sa transpuna in existenta lui privata gandurile si sentimentele care l-au animat in munca sa creatoare. Dar daca munca il obliga sa se confrunte cu publicul, viata privata cauta sa si-o tina cat mai ascunsa. Dorinta sa era sa traiasca pe cat posibil departe de influentele civilizatiei, care i-ar fi primejduit sursele de inspiratie. Expozitia Hundertwasser contine si o serie de fotografii-portret, realizate intre 1960 si 1990. Periplul fotografic se incheie la mormantul lui, situat in nordul Noii Zeelande, langa Oceanul Pacific.
Ideea de a imortaliza pe pelicula locurile vietii lui Hundertwasser a aparut cu mult inainte ca el sa moara si a fost transpusa in realitate cu acordul sau, devenind o adevarata cronica a unei lumi vrajite ce nu ne mai este accesibila.
Fiecare dintre cele doua expozitii cuprinde 100 de fotografii care sunt reproduse si in forma de album – trei albume dedicate lui Thomas Bernhard (aparute intre 1995 si 2000) si unul lui Hundertwasser (aparut in primavara lui 2003). Albumele pot fi procurate de la Museumshop, deschis la KunstHausWien.
Compress
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
