De teama unei bombe nucleare, Statele Unite au platit 400.000 de dolari expertilor rusi pentru colectarea a 15 kilograme de uraniu imbogatit de la Institutul pentru Cercetari Nucleare de la Pitesti si transportarea acestuia in Siberia, unde urmeaza a fi transformat intr-o substanta inofensiva din punct de vedere militar, arata -Washington Post- in editia de ieri. Publicatia americana povesteste cum opt canistre cu uraniu au ajuns in noaptea de duminica spre luni pe aeroportul din Bucuresti si incarcate apoi la bordul unui avion rus IL-76, operatiunea nocturna fiind supravegheata de la un capat la altul de specialisti americani.
O afacere profitabila
-Este o afacere profitabila pentru toate partile implicate-, a declarat un inalt oficial din cadrul Departamentului Energiei din SUA, citat de cotidianul american. -Rusii au vrut uraniul imbogatit in proportie de 80%, romanii au vrut modificarea reactorului pentru ca acesta sa devina folositor intr-o lume a nonproliferarii, iar noi am vrut sa facem acest lucru si sa indepartam amenintarea-, a explicat acesta.
Daca suma primita de rusi pentru onorarea contractului de transport este cunoscuta, nu acelasi lucru se poate spune despre banii primiti de Romania pentru lucrarile de la Pitesti. Ea este cu siguranta mai mult decat substantiala, inlocuirea miezului reactorului fiind un proces extrem de costisitor si dificil, pe care nu oricine si-l poate permite.
Romania a fost aleasa pentru doua motive: cantitatea semnificativa de uraniu si usurinta cu care acesta putea ajunge in mainile teroristilor, a explicat un oficial american. -Puteai pur si simplu sa il arunci intr-un camion si sa pleci cu el-, este de parere Paul Longsworth, administrator adjunct in cadrul Departamentului Energiei. Fiind -natural-, in sensul ca nu a fost supus unei proceduri de prelucrare in reactor, uraniul romanesc de la Pitesti poate fi transportat cu riscuri minime pentru cei implicati.
In numele luptei antitero
Operatiunea, ultrasecreta si indelung planuita, potrivit cotidianului american, face parte dintr-un proiect mai amplu antiterorist al Statelor Unite. Prima interventie, comuna cu Rusia, de acest gen a avut loc anul trecut in Serbia-Muntenegru, unde circa 50 de kilograme de uraniu au fost scoase dintr-un reactor de provenienta sovietica. Atunci, Departamentul de Stat al SUA a intocmit o lista cu alte 24 de reactoare potential periculoase, dat fiind ca sunt vulnerabile si folosesc uraniu imbogatit, materie prima pentru armele nucleare. Incercarile de a convinge guvernele gazda sa predea uraniul au progresat insa foarte incet, sustin experti citati de -Washington Post-.
Solutia aleasa – implicarea Rusiei – s-a dovedit in cele doua cazuri de pana acum cea mai potrivita. Secretarul american al energiei, Spencer Abraham, a apreciat rezultatul operatiunii din Romania, dovada a noilor relatii ale Statelor Unite cu Rusia, care a construit in anii sovietici zeci de reactoare de cercetare in statele satelit, dar a refuzat ulterior sa isi asume responsabilitatea pentru materialul nuclear aferent. Instabilitatea din tarile respective, ca si nivelul ridicat al coruptiei, inerent procesului de tranzitie, au starnit probabil ingrijorarea americanilor dupa 11 septembrie, la curent cu sumele fabuloase care se vehiculeaza in astfel de tranzactii ilegale.
-Daca treaba merge bine mai departe, cu o rata de un caz pe an, nu vom termina nici intr-un sfert de secol. Si, dupa 11 septembrie, de lipsa de timp ne plangem-, a declarat un cercetator nuclear de la Universitatea Harvard, citat de -Washington Post-. Potrivit acestuia, in lume exista circa 130 de reactoare de cercetare, in 40 de tari, iar acestea folosesc uraniu de tipul celui transportat de la Pitesti in Siberia, in orasul Novosibirsk. Un proiect introdus in Congresul american va conduce la punerea in aplicare a unui program mai amplu in acest domeniu, pentru care se vor cheltui 50 milioane de dolari pe an, timp de cinci ani. In plus, Statele Unite pregatesc un protocol cu Rusia, pentru ca aceasta din urma sa preia uraniul din toate reactoarele construite in alte tari in timpul razboiului rece. Pana atunci, fiecare operatiune de genul celei din Romania va fi negociata individual.
Conditii maxime de securitate la Pitesti
La Institutul de Cercetari Nucleare Pitesti nu se pune in nici un caz problema ca cineva sa poata intra si sa sustraga uraniu sau orice alta substanta radioactiva. De acest lucru ne-a asigurat directorul general al Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare (RAAN), Rodin Traicu, dar am putut constata si noi, atunci cand am vizitat institutul. ICN Pitesti face parte din RAAN, alaturi de Romag Prod (fabrica de apa grea de la Drobeta Turnu-Severin), Romag Termo (termocentrala Halanga) si Centrul de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare (CITON) Bucuresti. La Pitesti lucreaza in momentul de fata, strict in activitatea de cercetare, aproximativ 250 de specialisti care, printre altele, supravegheaza functionarea celor doua reactoare de tip TRIGA, de productie americana.
-Nici nu se pune in discutie protectia fizica a ICN, mai ales ca ea este asigurata dupa reteta furnizata de Departamentul Energiei din Statele Unite si auditata de Agentia Internationala pentru Energie Atomica, cu sediul la Viena. Reactoarele sunt pazite exact ca la americani-, ne-a declarat ieri dl Traicu.
Faptul ca la ICN au lucrat intotdeauna specialisti este certificat si de cei 100 de fosti angajati care lucreaza acum la universitati americane, la AECL Canada sau chiar la autoritatea canadiana de reglementare in domeniul nuclear.
ICN are contract cu CNE Cernavoda pentru intretinerea echipamentelor si tot la Pitesti se vor face in urmatorii ani incercarile specifice pentru masina de incarcare-descarcare a combustibilului la Unitatea 2. In cooperare cu partea canadiana, se vor face si cercetari privind un nou tip de combustibil pentru centrala.
Totusi, cercetarile nu se limiteaza numai la domeniul nuclear. La Pitesti se produc si radioizotopi pentru industrie si medicina, precum si surse pentru radioterapie, care au fost deja utilizate de Spitalul Elias din Bucuresti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
