Recent, Comisia Europeana a anuntat aprobarea pentru utilizare in alimentatia umana a porumbului modificat genetic, denumit generic 1507, produs de compania Pioneer Hi-Bred International, subsidiara a companiei Du Pont. Decizia este valabila pentru toate cele 25 de state membre ale UE. De asemenea, prin Norma 1829/2003 UE a acceptat intrarea pe piata a unor produse agricole modificate genetic, printre care se numara porumbul, soia, rapita sau bumbacul.
La 14 februarie, cotidianul britanic -The Guardian- enumera Romania printre cele 16 tari unde se cultiva plante modificate genetic, precizand si faptul ca pe piata romaneasca se comercializeaza -cartofi, porumb si sfecla de zahar cu modificari genetice-, produse de compania americana Monsato, in conditiile in care nu ar exista vreun laborator care sa testeze aceste produse.
-The Guardian-:
-Romania cultiva porumb modificat genetic inca din 1999-
Tot -The Guardian- precizeaza ca inca -din anul 1999 a fost cultivat porumb modificat genetic si, inca de atunci, pe piata din Romania au fost scoase la vanzare seminte pentru culturi modificate genetic, produse de companiile Monsanto si Pioneer.- In legatura cu aceste aspecte, Constantin Sin, consilier in Ministerul Agriculturii, Directia Vegetale, a declarat ca in afara de soia modificata genetic, in Romania nu se cultiva alte plante de acest gen, cu exceptia unor loturi experimentale, cu suprafete de cateva zeci de metri patrati, in cadrul unor institute de cercetari.
Prin Norma 1829/2003, pe piata UE este practic admisa comercializarea a patru tipologii de plante modificate genetic, soia, porumbul, rapita si bumbacul, in Germania fiind permisa, spre exemplu, cultivarea porumbului 683 modificat genetic. Cedarea Comisiei Europene intr-un domeniu atat de sensibil ca cel al plantelor modificate genetic, cu respectarea unor reguli stricte, indica faptul ca interesele economice sunt mai puternice decat anumite principii de natura ecologista, cu atat mai mult cu cat in joc au intrat importante companii din Europa, printre care se numara Syngenta, Bayern Cropscience, Dow sau Du Pont. Totusi, se estimeaza ca firma americana Monsanto controleaza productia, prin produsele obtinute pe baza licentelor sale, de pe aproape 90% din suprafetele cultivate la nivel mondial cu astfel de plante.
Valeriu Tabara:
-Adevarate fabrici de substante utile-
Cu exceptia ecologistilor, majoritatea specialistilor si fermierilor romani sunt impotriva Ordonantei de Urgenta 195/2005 privind protectia mediului si a deciziei Ministerului Agriculturii de a interzice cultura soiei modificate genetic. Fostul ministru al agriculturii, deputatul PD Valeriu Tabara, a precizat ca ar fi o mare greseala interzicerea culturii plantelor modificate genetic, valoarea lor constand in faptul ca au unul sau mai multe caractere noi, toleranta completa la erbicide cu actiune totala, rezistenta la daunatori, sintetizarea si acumularea unor substante si principii active deosebit de utile in diverse industrii, inclusiv pentru alimentatie si sanatate. In opinia fostului ministru, se pot obtine forme de plante care sunt adevarate fabrici de substante utile pentru diverse domenii, precum amidonul, vitaminele, indulcitorii necalorici, proteinele dulci, cum este brazeina – de 500 pana la 2.000 de ori mai dulce decat zaharul, lignina modificata pentru industria hartiei, biomasa pentru productia de etanol, substante in rapita folosite pentru obtinerea unor mase plastice biodegradabile, enzime farmaceutice active folosite pentru combaterea unor afectiuni umane grave, substante pentru teste de diagnostic, substante antialergice si altele.
Greenpeace:
-Exista pericolul desertificarii terenului-
Pe de alta parte, reprezentantii Greenpeace, care se opun acestor culturi, sustin ca dupa mai multi ani de cultura, spre exemplu a soiei modificate genetic, solul este secatuit de resurse, se ajunge la desertificare, iar productiile mai mari pe acelasi teren, ca in cazul culturilor de soia obisnuita, se obtin doar in primii ani de cultura modificata genetic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
