Sute de criminali vor fi eliberati din puscarii de noua Constitutie

– Sfarsitul anului, perioada in care se prevede ca va intra in vigoare noua Constitutie, va aduce cu sine si posibila eliberare din arest a catorva sute de infractori periculosi

– Modificarea anumitor articole care limiteaza perioada maxima de valabilitate a mandatului de arest preventiv la 180 de zile in perioada de cercetare penala i-ar putea trimite din nou in strada pe cei -uitati- in arest de Parchet si politie

– Ioana Maria Vlas, Horia Anderco sau atentatorul de la Liceul -Jean Monnet-, precum si alte sute de criminali -anonimi- ar putea beneficia de noile prevederi legale, urmand sa se intoarca in -societae-

– Pe lista celor cercetati de politistii din cadrul Directiei Cercetari Penale din IGP se afla mai mult de 60 de persoane care ar putea fi puse in libertate din cauza modificarilor legislative operate

– Infractiunile de care sunt acuzati acestia sunt deosebit de grave: evaziune fiscala, trafic de droguri, luare de mita, inselaciune, crima organizata, proxenetism, talharii, lipsire de libertate in mod ilegal, trafic de persoane, tentative de omor si chiar omoruri deosebit de grave

– Cu doar cateva luni in urma, o modificare in Codul de procedra penala a condus la eliberarea a 50 de infractori, retinuti pentru infractiuni cu un pericol social ridicat

– Pentru a creste eficienta cercetarilor si a preveni aparitia unor situatii in care dosarele penale se plimba la nesfarsit intre politie si Parchet, se va emite un act normativ prin care orice dosar va fi instrumentat de o echipa mixta de politisti si procurori.

Intrarea in vigoare a noii Constitutii, prevazuta pentru ultima parte a anului in curs, s-ar putea dovedi o adevarata mana cereasca pentru o parte din cei aflati in arestul politiei. Astfel, prin modificarile operate, durata arestului preventiv, in perioada de cercetare penala, nu va putea depasi 180 de zile. Daca timp de sase luni procurorii si politia nu finalizeaza rechizitoriul, invinuitul poate cere punerea in libertate. In acest context, -celebritati- precum Ioana Maria Vlas, Horia Anderco sau atentatorul de la Liceul -Jean Monnet-, precum si alte sute de criminali -anonimi- ar putea beneficia de noile prevederi legale, urmand sa fie pusi in libertate.

Din datele existente in posesia politistilor din cadrul Directiei Cercetari Penale a IGP, numarul celor care ar putea beneficia de aceste noi reglementari legale depaseste 60. -Modificarea Constitutiei aduce cu sine o modificare importanta, la unul dintre articole aratandu-se ca arestarea preventiva nu poate depasi sase luni. Exista cauze in care cercetarile nu pot fi finalizate din cauza expertizelor, a comisiilor rogatorii sau a altor motive intemeiate-, explica seful Directiei Cercetari Penale, chestorul Jenica Arion. Potrivit alineatului 4 indice 1 din articolul 23 al Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, -in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile-.

14 criminali liberi pe strazi

Faptele pentru care o parte dintre cei care ar putea fi eliberati se afla in arest sunt deosebit de grave. Pe lista sunt talhari, violatori si chiar criminali. Mai mult, chiar si celebrul -grenadier- Dragos Ciumpecescu – care a semanat teroarea in Bucuresti dupa ce a aruncat o grenada defensiva in fata Liceului -Jean Monnet- si una in Parcul Cismigiu – ar putea fi liber. -Ca nume, cel mai cunoscut este cel al Ioanei Maria Vlas. Ca fapte, exista opt cazuri de evaziune fiscala, noua de trafic de droguri, trei de luare de mita, opt de inselaciune, unul de crima organizata, doua pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni, o delapidare, patru fapte de proxenetism, doua talharii, o lipsire de libertate in mod ilegal, doua cazuri de trafic cu persoane, 10 furturi calificate, cinci tentative de omor si 14 omoruri deosebit de grave-, explica seful Directiei Cercetari Penale. Toate aceste cazuri se afla in cauzele instrumentate de catre Directia Cercetari Penale, alte cateva sute fiind la Parchetele din tara. In cazul Parchetului National Anticoruptie, cel mai cunoscut nume al unui posibil beneficiar al noii Constitutii este fostul primar de la Satu Mare, Horia Anderco.

Un precedent periculos

Cu cateva luni in urma, un imens scandal a izbucnit in momentul in care mai multe instante din tara au dispus punerea in libertate a unor infractori deosebit de periculosi. Atunci se operase o modificare in Codul de procedra penala, care stabilea ca mandatul de arest preventiv emis pe numele unei persoane aflate in cercetare penala poate fi prelungit doar daca exista elemente noi. -Printr-o interpretare altfel decat ar fi trebuit, prin acel articol 160, indice c), o parte din persoanele cercetate au fost puse in libertate. In total, au fost eliberati peste 50 de infractori, retinuti pentru fapte grave. Noi am inteles ca starea de libertate este normala si starea de detentie este exceptia si se ia in cazuri exceptionale, dar nu intelegem ca infractori deosebit de periculosi sa se afle in societate si sa prezinte pericol pentru societate. Au fost puse in libertate 52 de persoane, dintre care cinci pentru trafic cu droguri, sapte pentru talharie, trei pentru inselaciune, 21 pentru furt calificat, trei pentru evaziune fiscala, una pentru lovituri cauzatoare de moarte, trei pentru delapidare, una pentru omor, una pentru lipsire de libertate si una pentru tentativa de viol. Nu punem in discutie capacitatea si calitatea instantei de a lua o hotarare, dar nu este normal ca unii care au comis fapte grave sa se afle in libertate-, adauga chestorul Jenica Arion.

Divergente de opinie

Interpretarea pe care o da noii prevederi constitutionale seful Directiei Cercetari Penale este, se pare, un pic mai larga decat a dorit leguitorul. Astfel, in opinia chestorului Arion, cele sase luni cat poate fi mentinuta perioada arestului preventiv includ si faza de judecata pana la emiterea unei hotarari definitive. -Nu e vorba de finalizarea in faza de urmarire penala, este vorba sa intervina o hotarare judecatoreasca definitiva. E vointa legiuitorului, ne aliniem la niste concepte europene, trebuie sa marim celeritatea procesului penal, asa este normal, dar vor fi consecinte sociale. Sunt persoane care au comis fapte grave. Majoritatea dosarelor nu se afla pe rolul politiei, cele mai multe sunt fie in ancheta Parchetului, fie pe rolul instantelor de judecata. Cele mai multe sunt pe rolul instantelor de judecata, dar ma indoiesc ca in intervalul de timp care a ramas va interveni o hotarare de condamnare care sa-i scoata pe cei in cauza din situatia de a fi eliberati-, sustinea, ieri, seful Directiei Cercetari Penale. Alti specialisti, atat din cadrul Parchetului, cat si al politiei nu impartasesc opinia chestorului Jenica Arion, sustinand ca urmarirea penala se finalizeaza in momentul redactarii rechizitoriului, ceea ce restrange numarul celor care ar putea fi eliberati. -Textul e foarte clar si vorbeste de urmarirea penala, care se incheie in momentul redactarii rechizitoriului si inaintarii dosarului catre instanta de judecata. Nu stiu ce a declarat chestorul Arion, dar fiecare vorbeste dupa cat stie-, declara seful Politiei Romane, inspectorul principal Florin Sandu.