Criza nu schimbă doar moneda în care se împrumută romånii sau condițiile de creditare, ci și portretul restanțierului tipic. Debitorul rău-platnic nu mai este bărbatul bucureștean de 35-39 de ani, ci tånărul de 18-20 de ani, din Giurgiu, cu o valoare mică a restanțelor, la un credit de consum.
De asemenea, Bucureștiul nu mai ocupă primul loc ca număr de restanțieri ponderat cu numărul de credite acordate, ci a ajuns în a doua jumătate a clasamentului, în timp ce primul loc în acest clasament negativ este ocupat acum de județul Giurgiu.
Profilul restanțierului tipic din România este un bărbat cu vârsta cuprinsă între 18-20 de ani, din Giurgiu, cu o valoare mică a restanțelor, la un credit de consum, se arată într-un studiu realizat de Biroul de Credit, citat de directorul general al instituției, Șerban Epure.
„Vârsta restanțierului tipic a coborât mult față de anul precedent. Acum portretul-robot arată că este vorba despre un bărbat tânăr, cu vârsta între 18 și 20 de ani, din județul Giurgiu“, a explicat Epure, în cadrul unui seminar bancar.
Totodată, numărul de rapoarte de credit eliberate de BC pentru bănci și alte societăți de credit (pentru evaluarea bonității solicitanților de credite, persoane fizice) a scăzut cu 40% față de februarie 2008, ceea ce arată o scădere echivalentă a cererii de credite, a declarat reprezentantul BC.
Pe de altă parte, valoarea restanțelor a crescut cu 14% în ianuarie față de luna precedentă, potrivit directorului BC, care a menționat că cele mai multe restanțe au fost pe segmentul creditelor de consum.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
