Delegația FMI sosită la București pentru două săptămâni de negocieri a fost întâmpinată cu pâine dar și cu multă sare – ba chiar și cu drobul de sare: nu cumva ne spânzurăm în celula de criză cu centura de siguranță? Părerile privind împrumuturile externe sub egida FMI sunt împărțite nu numai între taberele politice dar s-au schimbat de la o lună la alta chiar la aceleași persoane.
Când președintele Băsescu declara acum vreo lună că un acord cu FMI ar fi ultima soluție și „o întoarcere în trecut“, dl Tăriceanu l-a taxat: „vă spun eu de ce nu vrea un acord cu FMI, pentru că acolo banii sunt controlați la sânge și nu se poate jongla cu ei“. Astăzi, când dl Băsescu a acceptat „centura de siguranță“ a FMI față de viteza alarmantă a crizei, dl Tăriceanu l-a taxat din nou considerând acordul cu FMI „un certificat de incapacitate pentru guvernul Băsescu“. Acesta a constatat la rându-i că dl Tăriceanu „a terminat mandatul de premier dar n-a înțeles nimic din economie“. Sincer vorbind, nu mai înțelegi nimic de la oamenii aceștia: când era în prima lună de criză și ultima lună de premier, dl Tăriceanu cerea economisire (inclusiv la salarii) adică exact ce pretinde și FMI în timp ce dl Videanu, aflat în opoziție, cerea stimularea consumului. Acum și-au schimbat și pozițiile și depozițiile. Disputa între tabăra pro-FMI și cea anti-FMI se desfășoară însă și în coaliția de guvernare unde dl Boc a acceptat centura și cenzura de siguranță a FMI în timp ce dl Geoană s-a cam speriat de „centura de castitate“ taman în floarea vârstei critice. Nu prea se înțelege totuși de ce-ar fi FMI mai rău ca FNI! Plus că un control al FMI chiar nu ne
strică – dacă avem în vedere risipa guvernului Tăriceanu care a consumat tot Fondul Național de Dezvoltare într-o singură lună de criză. Dilema economisire sau consum, împrumut FMI sau austeritate e artificială: economisirea și consumul nu se exclud și fiecare își are rostul său. Trebuie economisit la birocrație și stimulat consumul pentru întreținerea producției și a investițiilor. Probabil că vom face exact pe dos, risipind bugetul austerității pe sediile birocrației: un exemplu este noul sediu al SPP (31 mil. euro) compus din 7 clădiri și o biserică – pentru iertarea păcatelor. Evident, licitația a fost câștigată de un prieten al dlui Videanu, prin urmare, cele opt clădiri vor fi înconjurate de foarte multe borduri. Hai că se anunță un sezon bubuitor: anul trecut duduia economia, acum duduie criza.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
