Croatii s-au prezentat ieri la urne pentru a alege politicienii care ii vor conduce spre Uniunea Europeana. Miza europeana a alegerilor generale de la Zagreb este disputata intre coalitia de centru-stanga aflata la putere si fortele nationaliste continuatoare ale politicii fostului presedinte Franjo Tudjman. Lupta este foarte stransa, dat fiind ca sondajele de opinie de dinaintea scrutinului indica o relativa egalitate de sanse intre cele doua tabere. Tema aderarii la UE a acaparat dezbaterile electorale, pe fondul asteptarilor din partea forurilor europene ca noile autoritati croate sa satisfaca recomandarile de cooperare cu Tribunalul pentru crime de razboi de la Haga. De asemenea, Zagrebul este asteptat sa faciliteze revenirea acasa a celor cateva mii de sarbi refugiati dupa razboi.
Populatia cu drept de vot insumeaza aproximativ patru milioane de persoane, din care 10% traiesc in afara granitelor, acestia urmand sa-i aleaga pe cei 140 de membri ai parlamentului.
Provocarea nationalista
Marele semn de intrebare care domina procesul electoral este daca actuala coalitie de centru-stanga aflata la guvernare din 2000 va reusi sa se mentina la putere. Uniunea Crestin-Democrata, cu un discurs nationalist, mizeaza pe revenirea la putere. Ea a fost practic aruncata in opozitie in anul 2000 pe fondul disparitiei liderului sau, Franjo Tudjman, devenit primul presedinte al Croatiei ca stat care si-a recapatat independenta dupa ca a gestionat practic intreg procesul de desprindere de Iugoslavia. Candidatul dreptei nationaliste conduse de fiul fostului presedinte Miroslav Tudjman, Ivo Sanader, spune ca partidul s-a reformat si a renuntat la politicile nationaliste si izolationiste promovate in trecut. Contextul international este si el cu totul altul. Linia directoare a strategiei de campanie a contituit-o specularea frustrarilor generate de reformele economice inevitabile in perspectiva aderarii lansate de premierul de stanga, Ivica Racan.
De partea cealalta, coalitia de guvernare dominata de social-democrati, care se teme ca va pierde alegerile cu miza istorica, si-a construit discursul electoral pe argumentul ca trebuie sa fie reconfirmata la putere ca sa poata gestiona procesul de aderare la UE, caruia ar dori sa-i imprime un ritm mai rapid. Croatia a demarat in acest an negocierile si spera sa adere in 2007, adica o data cu Romania si Bulgaria, care au demarat negocierile la sfarsitul lui 1999. Tema majora de preocupare a responsabililor europeni in raporturile cu Croatia nu este insa ca in cazul celor doua, economia, ci restabilirea normalitatii politice si mai ales cooperarea cu Tribunalul de la Haga. Partidul Social-Democrat este perceput in exterior ca acela care a readus practic democratia in Croatia si a pus capat izolarii ei de catre comunitatea internationala, generata de respingerea politicii lui Tudjman. Pe de alta parte insa, stanga a fost acuzata ca nu a reusit sa reduca rata somajului, al carui nivel a luat proportii, atingand 18%. Coalitia la putere mai trebuie sa raspunda si unor acuzatii de coruptie, dar, pe de alta parte, si dreapta nationalista este suspectata de un mare grad de ipocrizie cand da asigurari ca s-a schimbat in bine.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
