Rusia evoca o politica a -cortinei de fier-

Daca punctul de vedere avansat de mass-media reflecta, fie si partial, pozitia autoritatilor de la Kremlin, atunci nu mai exista nici un dubiu: liderii rusi sunt decisi sa creada in ideea instalarii unui nou -razboi rece- intre Moscova si Occident. Vinovati fiind, normal, -ceilalti-. Mai mult, analistii si observatorii politici locali vorbesc despre o politica a -cortinei de fier-, o bariera ridicata de capitalele UE in conspiratie cu SUA, scopul fiind alungarea Rusiei din Europa in randurile -lumii a treia-.

Ipoteza a devenit certitudine dupa ultima reuniune de la Bruxelles a Consiliului NATO – Rusia, unde seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, s-a vazut din nou obligat sa pareze atacurile colegilor sai, la fel cum, in ajun, incercase sa apere imaginea si onoarea tarii sale la consfatuirea anuala a OSCE. Subiectul discordiei fiind, si intr-un caz, si in celalalt, comportamentul Moscovei in fostul spatiu sovietic, atitudine calificata de mai-marii de la Washington drept -antidemocratica si imperialista-. Se poate afirma, estima presa, ca, dupa cele doua intruniri, -Rusia si Vestul au intrat intr-un nou razboi rece. Mecanismul de lansare a noii confruntari l-a constituit lovitura de stat din Georgia, agravarea relatiilor dintre Moscova si Washington si refuzul conducerii Republicii Moldova de a semna memorandumul rus de reglementare a conflictului transnistrean-.

E adevarat, exista si opinii mai optimiste. Astfel, Andrew Kachins, directorul filialei moscovite a Fundatiei Cernegie, considera ca -scenariul inlaturarii de la putere a fostului presedinte georgian, cu participarea ministrului rus de externe, Igor Ivanov, demonstreaza noua dinamica a relatiilor bilaterale din cadrul triunghiului Rusia – Georgia – SUA-. Pentru politologul Serghei Karaganov, evenimentele din Georgia si din Republica Moldova trebuie privite de -autoritatile de la Kremlinul ca un semnal: este timpul ca Moscova sa-si revizuiasca atitudinea fata de aceste tari, adica sa le priveasca de la egal la egal, nu sa le ignore, din toate punctele de vedere – diplomatic, politic si moral -, asa cum a facut-o pana acum-.

Intrebarea este daca se doreste acest lucru la Kremlin. Poate da, poate nu. Cum totul se deruleaza pe fundal electoral – se apropie prezidentialele din Rusia si din SUA -, orice pronostic este riscant. Simpatia electorului trebuie cucerita, pretul succesului cerand, uneori, sacrificii de neimaginat in alte conditii. Cu alte cuvinte, nu este exclus ca -raceala- survenita in dialogul Moscovei cu Occidentul sa fie simpla strategie. Este o varianta dintre sumedenia generata de aceasta tema generoasa. Alta ar fi ca, dimpotriva, agravarea este reala si ea urmareste, intr-adevar, sa -reduca pana la disparitie puterea de influenta a Rusiei in Europa pe masura finalizarii procesului de extindere a Uniunii-. In pofida unei doze de exagerare, concluzia se bazeaza pe politica adoptata in ultimul timp de Cei 15 vizavi de Republica Moldova si, mai nou, de Ucraina.

Printre altele, Kievul a anuntat ieri ca renunta la proiectul crearii unui consortiu cu Rusia pentru transportul gazelor naturale spre pietele europene. Evident, ucrainenii nu ar fi renuntat atat de usor fara indemnul UE. Cat despre Chisinau si vesnica lui problema transnistreana, comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen, declara, dupa vizita in capitala vecinei noastre de peste Prut, ca relatiile dintre UE si Republica Moldova sunt diferite de cele practicate fata de Ucraina, Rusia si Belarus. -Este foarte clar ca strategia <vecinatatii> cu IE deschide ample perspective in ceea ce priveste integrarea europeana a tarilor din est, ofera noi sperante si motivatii pentru promovarea mai activa a reformelor economice si politice-, explica oficialul comunitar. In context, el a anuntat disponibilitatea Uniunii de a elabora, de comun acord cu guvernantii de la Chisinau, un plan individual de actiuni, menit sa defineasca obiectivele necesare apropierii Republicii Moldova de organizatia europeana.