Universul – o enigmă chiar și pentru specialiștii din întreaga lume. Ei au posibilitatea să lucreze cu aparate performante și să folosească tehnici de ultimă oră pentru exploatarea „cerului“. Și astronomii amatori pot vizita muzee dotate cu fel de fel de lunete, binocluri, cântare speciale, camere, calculatoare unde pot afla cât mai multe lucruri noi despre pasiunea pe care o au.
Din păcate, în țara noastră, cei aproximativ 400 de astronomi amatori, și nu numai ei, au la îndemână câteva lunete, binocluri și afișe care înfățișează Universul. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Capitală pare mai degrabă o casă memorială decât un muzeu la care, în serile senine, pasionații de astronomie pot veni pentru a descoperi frumusețile pe care le ascunde Universul. Spre mâhnirea muzeografilor de aici, observatorul, subordonat Muzeului Municipiului București, pare să fi fost uitat de autorități. Aceștia își doresc un observator modern… Vizitatorul când intră într-un astfel de muzeu se gândește că va găsi ceva gen NASA. Și cum văd muzeografii Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“? Așa cum este și în alte țări: camera Soarelui, camera Planetelor… În camera Soarelui ar trebui să fie „atârnate“ „raze solare“.
Pe un proiect, vizitatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a urmări imaginile NASA care pot fi preluate direct de pe site. Astfel, oamenii ar avea impresia că asistă „în direct“ la erupții și explozii solare. În camera Planetelor ar trebui să existe cântare speciale cu ajutorul cărora vizitatorul să-și afle greutatea dacă ar locui pe diverse planete.
Într-un alt spațiu din incinta observatorului, muzeografii ar amenaja, dacă ar avea fonduri, o cameră în care vizitatorii să afle ce mărimi și culori au stelele, ce se întâmplă când se lovesc două stele.
De asemenea, nelipsită ar trebui să fie și o cameră în care să fie prezentate toate datele despre Pământ, care „văzut de sus“ pare „un fir de praf“. Numai că toate acestea rămân la stadiul de vis, până ce autoritățile nu vor aloca fonduri pentru modernizarea Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“. Acum, publicul are la dispoziție trei lunete și o expoziție veche. Tot aici este „ascunsă“ și luneta ecuatorială, cumpărată de Vasile Urseanu și instalată în 1910.
Eminescu „este“
pe Mercur
În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele romånesc… Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru. În centrul craterului se observă un lanț muntos circular. Munții au o culoare diferită de cea a materialului din crater. Un crater, situat în emisfera sudică a planetei Venus, poartă numele poetei Elena Văcărescu. Craterul cu un diametru de 31,5 km a primit numele poetei în anul 1994.
Pe Lună există un singur crater cu nume românesc: craterul Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. El a obținut doctoratul în astronomie la Paris, cu teza „Asupra invariabilității axelor mari ale planetelor“. Munții Carpați nu sunt numai pe Pământ, ci și pe Lună.
Unul dintre lanțurile muntoase de pe Lună poartă numele de Montes Carpatus: Munții Carpați.
Gabriela Vlăsceanu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
