Minoritatea albaneza din Serbia invoca precedentul Kosovo
Efectele apropiatei scindari a fostei Iugoslavii in doua state suverane – Serbia si Muntenegru – sunt in momentul de fata incalculabile. Precedentul Kosovo reprezinta un pericol continuu, avand in vedere eforturile si lupta minoritatii albaneze din Serbia pentru a obtine mai multe drepturi.
Un semnal in acest sens exista deja prin declaratiile liderului comunitatii albaneze din sudul Serbiei, Riza Halimi, care a spus ziaristilor de la -Glas Javnosti- ca albanezii din Serbia cer aceleasi drepturi pe care le solicita si comunitatea sarba din Kosovo. Se stie ca singurul partid care ii reprezinta pe sarbii din Kosovo doreste sa intre in coalitia partidelor albaneze de la Pristina, condusa de Ibrahim Rugova.
Halimi a dezmintit insa stirile cu privire la un posibil referendum al comunitatii albaneze din sudul Serbiei cu privire la desprinderea acestei zone din ce a mai ramas din Iugoslavia si proclamarea sa ca teritoriu autonom.
Chiar daca se urmaresc cu interes dezbaterile expertilor cu privire la viitorul fostei federatii iugoslave, comunitatea albaneza din Serbia nu se poate gandi la un astfel de referendum, a declarat Halimi, mult mai importante fiind in prezent obtinerea unor drepturi suplimentare si votarea Legii administratiilor locale autonome.
Rebelii albanezi ameninta cu reluarea luptei in Macedonia
Armata albaneza de eliberare (AKSH) s-a declarat pregatita sa reia luptele din Macedonia, in cazul in care fortele guvernamentale decid o posibila ofensiva, se arata intr-un comunicat, citat de agentia oficiala macedoneana MIA.
AKSH mai afirma ca lupta pentru o Albanie Mare si nu intentioneaza sa tina cont de acordul de pace semnat, in august 2001, sub auspiciile comunitatii internationale, intre principalele partide macedonene si albaneze.
Comunicatul miscarii rebele a fost publicat dupa ce, vineri, au avut loc confruntari intre membri ai AKSH si Politie, care efectua ultima faza a redesfasurarii in mai multe sate din Macedonia.
Aceste localitati au ramas, pe parcursul mai multor luni, in 2001, sub controlul Armatei de Eliberare a albanezilor din Macedonia (UCK), care a inceput, in februarie 2001, ostilitatile cu fortele de la Skopje. UCK a fost desfiintata in septembrie. Presedintele macedonean Boris Trajkovski a amnistiat ulterior 66 de rebeli albanezi.
-Multi dintre liderii si luptatorii UCK (…) ni s-au alaturat si sunt hotarati sa lupte pentru drepturile populatiei albaneze-, se afirma in comunicatul AKSH.
Miscarea, care s-a manifestat pentru prima oara in august 2001, este formata din membri ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), dizolvata in iunie 1999. Pe langa Macedonia, rebelii afirma ca dispun de unitati in sudul Serbiei, cu majoritate albaneza, si in Kosovo.
In decembrie, Statele Unite au inghetat bunurile gruparilor extremiste albaneze, inclusiv ale AKSH, si au interzis sederea pe teritoriul american a oricarei persoane suspectate ca ar face parte din aceste organizatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
