Creșterea datoriilor de pe cardurile de credit afectează stabilitatea băncilor

Creditorii europeni riscă să fie afectați de creșterea semnificativă a numărului de clienți în incapacitate de plată prin carduri de credit, în condițiile în care o criză a cardurilor se propagă în Europa din SUA, unde a produs băncilor pierderi de miliarde de dolari, potrivit „Financial Times“.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că datoria populației americane totalizează 1.900 miliarde dolari, din care 14% va deveni neperformantă. De asemenea, FMI anticipează că 7% din datoria de 2.467 miliarde dolari a consumatorilor europeni nu se va mai putea recupera. Din acest punct de vedere, creditorii britanici vor fi cei mai afectați, luånd în calcul că Marea Britanie este statul european cu cei mai mulți debitori prin cărți de credit. Băncile britanice au început deja să avertizeze asupra creșterii rapide a datoriilor pe cărțile de credit deși valoarea acestora este mică în raport cu cea a altor pierderi din portofoliul bancar.
Nici romånii nu stau prea bine cånd vine vorba de datoriile de pe cardul de credit. Potrivit datelor BNR publicate, la începutul lunii, în Raportul asupra stabilității financiare, cardurile de credit înregistrează cea mai ridicată rată a restanțelor, de aproximativ 4,5% în martie 2009, spre comparație cu rata restanțelor pe întreaga economie de 2,7%.
Numărul cardurilor de credit valide în circulație era în martie 2009 de 2,75 milioane, reprezentånd 20% din totalul cardurilor valide. BNR precizează însă că valoarea creditelor acordate prin card are o pondere redusă în creditele de consum, acestea fiind de o valoare mai redusă. Însă în același timp, creditele de valoare mai redusă sunt cele care cauzează și cele mai multe probleme băncilor. Comportamentul de neplată este mai pregnant în cazul creditelor de mică valoare, de sub 20.000 de lei, rata restanțelor atingånd 4,3% în martie 2009. Aceste credite sunt în general destinate consumului și sunt negarantate. Potrivit raportului BNR, cauzele apariției restanțelor sunt diferite, dar pot să se manifeste simultan: incapacitatea obiectivă de onorare a serviciului datoriei – ca urmare a unor șocuri de dobåndă, de curs de schimb sau ca urmare a diminuării venitului; gradul mai redus de cultura financiară a debitorilor în privința mecanismelor de recuperare a creanțelor, alături de alți factori de natură psihologică, precum inexistența unor garanții ce pot fi executate imediat conferă debitorului iluzia imposibilității de a fi tras la răspundere de către creditor.