Obisnuite de ani de zile cu lipsa fondurilor, dar si a interesului pentru finantarea proiectelor, marile intreprinderi si institute de cercetare din domeniul electronicii duc in momentul de fata o adevarata competitie pentru finantarile pe care NATO le ofera de aproximativ doi ani tuturor tarilor membre sau partenere Aliantei Nord-Atlantice. Si asta pentru ca epoletii cu multe stele de la Bruxelles au dat sfoara in Europa ca, incepand cu aceasta toamna, vor aloca fonduri mult mai mari decat pana in prezent pentru cercetarea aplicata.
Acest lucru pare a fi o adevarata gura de oxigen pentru specialistii romani, pentru ca nu vor mai fi nevoiti sa mai astepte putinii bani veniti de la bugetul statului prin intermediul institutelor de cercetare. Gheata colaborarii cu Alianta a fost sparta in urma cu doi ani, de catre trei societati, care o data cu demararea proiectelor -Stiinta pentru pace- au si avut parte de finantari directe. Valoarea totala a proiectelor se ridica in prezent la 300.0000 de dolari. Intreprinderea bucuresteana Microelectronica participa la dezvoltarea unor microcircuite pe baza de zirconiu pentru programele militare si a efectuat deja pana acum doua livrari, contractul fiind inca in curs pana in 2003.
Desi, o data cu anii postrevolutionari, multi dintre ei au plecat spre zari mai bine platite, in lumea specialistilor autohtoni, atatia cati au mai ramas in industria electronica din tara noastra, se duce, in momentul de fata, o adevarata lupta pentru un banut in plus. Obisnuiti cu -tratamentele- pe care statul roman le-a tot servit in ultimii ani, prin lipsa fondurilor alocate programelor de cercetare in domeniu, solutia savatoare pare sa fie una externa. Si nu una obisnuita. De aproximativ doi ani, inginerii romani au mare cautare la NATO, care prin programele sale internationale au cules si cateva intreprinderi si institute de cercetare din Romania.
Astfel, s-a ajuns ca, in scurt timp, banii veniti direct din fondurile Bruxelles-ului sa duca la o concurenta reala pe piata cercetarii in domeniul microelectronicii. Desi, in tara noastra, NATO are in curs de derulare mai multe proiecte de cercetare cu doua institute de proiectare si o intreprindere, numarul celor care ar vrea sa intre in gratiile organizatiei tinde sa creasca. Mai ales ca, incepand cu luna septembrie, organizatia militara va lansa pe piata o noua serie de proiecte, bugetele alocate acestora fiind si ele cu mult mai semnificative.
Alianta Nord-Atlantica desfasoara, in momentul de fata, Programul -Stiinta Pentru Pace- cu toate tarile membre si partenere, principalul lui rol fiind implicarea oamenilor de stiinta in proiectele aplicative de cercetare si dezvoltare ale organizatiei si, implicit, acela de a solidifica propria baza a mediului stiintific.
Evaluari repetate chiar si pentru un dolar
Sa ajungi partenerul NATO in cercetare nu este la indemana oricui. Si asta pentru ca o data acceptate in clubul select al creierelor nord-atlantice, intreprinderile au parte, din sase in sase luni, de o evaluare la sange, facuta de o serie de profesori universitari din cele mai mari universitati ale Europei.
Primii parteneri comerciali din Romania care au spart gheata colaborarii stiintifice cu Alianta Nord-Atlantica au fost Institutul de Cercetare a Metalelor Neferoase si Rare (IMNR), Intreprinderea de Produse Electrice si Electrotehnice si Microelectronica.
-In momentul in care am inceput colaborarea cu NATO, am realizat ca Romania este foarte departe de ceea ce s-ar putea numi revigorarea sistemului de finantare a sectorului de cercetare aplicata. Daca in tara noastra, pentru un proiect, banii pleaca de la buget catre intreprinderi prin institutele de proiectare, in colaborarea cu Organizatia Nord-Atlantica, fondurile dedicate proiectelor aflate sub contract vin direct in societate. Lipsa sistemului direct de finantare in Romania ingreuneaza mult mai mult situatia, si asa precara, in care se afa cercetarea-, ne-a declarat Liviu Jalba, directorul general al Microelectronica.
Desi s-ar zice ca daca esti partenerul NATO in cercetare stiintifica, iar secretele militare sunt la ele acasa, contractele incheiate nu prevad clauze speciale. Singurul lucru important pentru Alianta este compatibilitatea partenerilor cu propriile sistemele de lucru. Pentru a se ajunge la aceasta concluzie, fiecare proiect este verificat in mai multe randuri de echipe de specialisti din tarile membre. -Daca se trece de aceasta treapta, evaluarile se indreapta spre domeniul financiar, unde se verifica extrem de riguros modul de cheltuire a fiecarui dolar alocat proiectului respectiv. Dar partea interesanta este ca, de cand discut cu reprezentantii NATO, nimeni n-a venit sa bata apropo de vreun comision. In comparatie cu Romania, unde nu prinzi vreun contract daca nu te conformezi in aces sens-, a precizat directorul Microelectronica.
In prezent, intreprinderea romaneasca deruleaza cu NATO un proiect de cercetare aplicata a dezvoltarii nanomaterialelor bazate pe zirconiu. Cu alte cuvinte, NATO vrea de la romani fabricarea unor circuite la scara extrem de mica, montate pe un suport de argila. Placutele, de marimea unui pachet de tigari, pot contine sute de astfel de circuite, care se pot folosi in domeiul militar. Pana in prezent, societatea a livrat deja -marfa- in doua transe, contractul fiind inca in curs. Valoarea totala a proiectului se ridica la 300.000 de dolari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
