Apreciata in presa internationala drept inceputul unei solutii diplomatice a conflictului indo-pakistanez, prezenta reprezentantilor celor doua rivale nucleare, aflate acum pe picior de razboi, la conferinta pentru securitate asiatica din capitala Kazakhstanului nu a reusit nici pe departe sa dezamorseze tensiunea din regiune.
Din contra, convinsi in cele din urma sa ia loc la aceeasi masa, alaturi de presedintele rus, Vladimir Putin, si de cel chinez, Jiang Zemin – autoerijati in emisari ai pacii -, premierul indian, Atal Bihari Vajpayee, si liderul pakistanez, Pervez Musharraf, nu au facut altceva decat sa isi arunce priviri reci si replici usturatoare, in timp ce soldatii celor doua tari, masati in Kashmir, continuau infruntarile armate de-a lungul liniei de control din provincie. -Fara negocieri secrete, fara discutii oficiale, fara dialog direct intre delegatii-, acesta a fost rezultatul summit-ului asiatic, dupa cum l-a caracterizat seful diplomatiei indiene.
Rusia si China au facut presiuni asupra liderilor indieni si pakistanezi sa poarte convorbiri fata in fata, pentru a preveni transformarea conflictului din Kashmir intr-un razboi pe scara larga. Tonul aspru adoptat ieri, la Alma Ata, de Musharraf si Vajpayee a facut insa ca perspectiva dialogului sa devina si mai indepartat.
Terorism bilateral
Cei doi s-au acuzat reciproc de declansarea infruntarii armate in Kashmir – provincie himalayana divizata intre India si Pakistan – si de actiuni teroriste menite sa destabilizeze situatia din regiune.
-Popoarele din sudul Asiei continua sa plateasca un pret mare pentru refuzul Indiei de a rezolva disputa asupra Kashmirului potrivit rezolutiilor ONU-, a declarat presedintele pakistanez, facand si o referire voalata la terorismul de stat practicat de New Delhi. Premierul Indiei nu s-a lasat mai prejos si a acuzat Islamabadul ca nu a luat masurile necesare pentru a impiedica gruparile teroriste sa se infiltreze in partea indiana a provinciei Kashmir si sa continue atacurile violente impotriva populatiei. De altfel, Vajpayee a reiterat ca este dispus sa negocieze statutul Kashmirului, dar numai dupa ce Pakistanul va demonstra ca a facut tot posibilul pentru a pune capat terorismului transfrontalier.
Dat fiind ca, potrivit declaratiilor facute la Alma Ata, India continua politica terorismului de stat, iar Pakistanul pe cea a sprijinirii militantilor islamisti, intrunirea s-a terminat fara ca liderii celor doua mari puteri mondiale, Rusia si China, sa fi repurtat vreun succes diplomatic. Atat Putin, cat si Zemin au avut intalniri separate cu Musharraf si Vajpayee, dar degeaba.
China joaca la dublu
Daca pentru Putin este vorba doar de un esec regional, situatia este ceva mai complicata in cazul presedintelui de la Beijing, care nu se poate hotari deocamdata de ce parte a baricadei sa se plaseze.
Revenirea in forta, in prim-planul scenei internationale, a conflictului din Kashmir a survenit intr-un moment in care statul chinez cauta sa joace un rol cat mai echilibrat in partea sudica a Asiei, in pofida relatiilor sale traditionale cu Pakistanul si in virtutea noilor realitati geostrategice antiteroriste de dupa 11 septembrie.
In pofida unui acord bilateral cu India privind cooperarea antiterorista, relatiile Chinei cu Pakistanul raman net superioare celor cu autoritatile de la New Delhi, sustinute in principal de Statele Unite si Israel. Mai mult, Beijingul si-a rezolvat divergentele cu Islamabadul privind situatia separatistilor musulmani din provincia Xinjiang si a continuat sa-i livreze acestuia armament de ultima ora, inclusiv avioane de vanatoare si chiar tehnologia necesara construirii unor rachete dintre cele mai performante.
La randul ei, India a cerut aliatului sau evreu si unul dintre principalii furnizori de echipament militar sa urgenteze livrarea unor sisteme radar si echipamente de comunicatii, scria luni presa israeliana. Potrivit cotidianului britanic -The Guardian-, Israelul a livrat Indiei armament si echipamente adiacente in valoare de circa doua miliarde de lire sterline in ultimii 10 ani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
