Dreapta – in drum spre victorie la legislativele din Franta

Franta va vota maine, in cadrul primului tur al alegerilor legislative, un scrutin in care toate fortele politice ale tarii isi pun speranta, tinzand spre cat mai multe locuri in Parlament. Ultimele sondaje arata ca fortele de Dreapta, majoritatea grupate in formatiunea politica -Uniunea pentru majoritate prezidentiala-, ar putea obtine pana la 40% din voturi, in timp ce Partidul Socialist este creditat cu 36% din preferintele electoratului. Surpriza acestui scrutin ar putea-o reprezenta, din nou, Frontul National, condus de Jean-Marie Le Pen, care se bucura de increderea a 14% din alegatori si ar putea fi reprezentat in Adunarea Nationala.

Dreapta nu e unita

Unul dintre principalii lideri ai Dreptei franceze, Francois Bayrou, a refuzat sa faca parte din lista de candidati aflati pe lista comuna prezentata de -Uniunea pentru Majoritate prezidentiala-. Creditat cu 7% din voturi in primul tur al alegerilor prezidentiale, Bayrou, presedintele UDF (Uniunea pentru Democratie Franceza, partidul fostului presedinte francez Valery Giscard d*Estaing) si si-a afirmat dreptul la independenta cu riscul de a compromite sansele noii coalitii guvernamentale de a castiga alegerile legislative. -Vointa de a regrupa cu forta toate orientarile de dreapta si de centru intr-un partid unic si a ne imagina ca acest partid ar putea detine toata puterea in Franta inseamna a crea o situatie fara precedent-, a afirmat Bayrou. Cu toate ca a castigat alegerile prezidentiale si a format noul Guvern, Jacques Chirac are nevoie si de majoritatea in Adunarea Nationala. -Ar fi foarte periculos pentru Franta sa limiteze majoritatea (de Dreapta) a partidului presedintelui-, a insistat Bayrou. –

Socialistii, dezorientati

Socialistii francezi, dezorientati dupa esecul fostului premier Lionel Jospin in alegerile prezidentiale, raman prinsi in contradictii interne, ceea ce le sporeste vulnerabilitatea inaintea alegerilor legislative, din 9 si 16 iunie. Acestia sunt nevoiti sa isi convinga electoratul, sustinand un sistem pe care l-au criticat si combatut vehement pana acum – -coabitarea- dintre un presedinte de Dreapta si o majoritate de Stanga.

Socialistii sunt cei care au cerut votarea reducerii mandatului prezidential de la sapte la cinci ani, pentru ca mandatul presedintelui sa coincida cu cel al deputatilor, ceea ce, sperau ei, ar spori sansele unei mai bune coordonari intre Parlament si presedinte. Tot socialistii sunt cei care au dat peste cap calendarul electoral, plasand alegerile prezidentiale inaintea celor legislative, sperand, si in acest caz, intr-o mai mare coerenta in exprimarea voturilor. -In caz de victorie (a Stangii) la legislative, Partidul Socialist nu ii va cere presedintelui republicii sa demisioneze-, a afirmat purtatorul de cuvant al Partidului Socialist, Vincent Peillon. El a precizat ca, in cazul victoriei, functia de premier ii va reveni prim-secretarului Partidului Socialist, Francois Hollande, care nu a detinut vreo alta responsabilitate pana acum, in afara celei din cadrul partidului sau.

Frontul National, din nou plin de surprize

Considerat a treia forta politica din Franta, Frontul National ar putea fi reprezentat in Adunarea Nationala, dupa aceste alegeri legislative, luandu-si astfel revansa pentru esecul de la prezidentiale. Pentru a reusi sa creeze un grup (20 de deputati) in Adunarea Nationala, Frontul National a cerut incheierea de acorduri intre candidati, cel care a raspuns apelului fiind celalalt reprezentant al extremei dreapta, Bruno Megret, liderul Miscarii Nationale Republicane -Suntem gata – si vom confirma acest lucru dupa primul tur – sa dam consemn de vot pentru candidatul cel mai bine plasat. Deci si pentru candidatii Frontului National, pe baza de reciprocitate, desigur-, a afirmat secretarul general al MNR, Jean-Yves Le Gallou.