De la o vreme, seniorii scenei romanesti, care intr-o viata circumscrisa artei s-au contopit cu propriile personaje de parca nici nu mai sunt oameni obisnuiti, cu intretinerea de platit si medicamente de cumparat, ci legende alcatuite din succesiuni chinografice de secvente, de la o vreme ziceam, sunt tinta micilor atentii, din directia unor fani ba cu functii, ba relatii, ba pur si simplu cu bani. Premii, excursii, ceremonii… Satisfactie generala: seniorii pentru ca merita si stiu ca merita, fanii fiindca-si ajuta idolii si isi mai ajuta si la propria imagine, publicul fiindca e martor la o fapta buna, intr-o lume a faptelor rele supratelevizate…
Toate bune si frumoase, sub semnul, am spune, unei tardive, dar nu mai putin binevenite, recunoasteri si readuceri in prim-plan a valorilor. Ca de nonvalori, cu toate ca au devenit o obisnuinta, s-o fi saturat lumea, chiar daca n-o spune la acest adevarat forum al telespectatorului complexat, care este -PRO TV te asculta ce vezi-.
Ne da insa de gandit modul oarecum mecanicist si (riscand sa parem ingrati) limitat in care sunt percepute suferintele maestrilor. Pentru un actor urias, despartirea de scena este si asa o drama. Despartirea totala de public vine sa o completeze si sa o agraveze. Daca teatrul si cinematograful trebuie sa ia situatia ca atare, televiziunea inca ar mai putea face ceva in acest sens. In arhiva se afla nenumarate inregistrari cu adevarat -de aur-. Afara de cateva tentative timide si sporadice, programele nu-si gasesc niste afurisite de spatii pentru reluari intr-adevar esentiale. Filmul romanesc este prezent la gramada, dar piesa de teatru cu distributie monumentala si interpretare pe masura n-are loc nici cu pile. N-are loc, desigur, din cauza capodoperelor in care dau Schwartzenegger si Stalone cu brandul…
Si-apoi mai sunt si interviurile. In loc sa ne facem partasi la trairile penibile si moral periculoase ale unor neica nimeni trecatori prin functii, care azi sunt, maine – slava domnului – nu mai sunt, ne-am supara sa vedem macar o data pe saptamana ce mai face, ce mai spune, cum mai traieste unul dintre starurile care ne-au adus atata glorie? De curand s-a stins din viata o actrita care ar merita o statuie pe acoperisul Nationalului (pentru telespectatorii de -*Neata-: teatrul, nu stadionul). A murit intr-o mahala a unei localitati, intr-o coliba. A fost mentionata la -Stiri-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
