Băncile nu vor o lege a falimentului pentru persoane fizice

Românii care nu își mai pot plăti datoriile la bănci ar putea intra sub protecția tribunalului

Asociația Romånă a Băncilor (ARB) nu este de acord cu Legea falimentului personal, a declarat, ieri, Radu Grațian Ghețea, președintele instituției. „Nu suntem pregătiți pentru o lege a falimentului persoanelor fizice în acest moment. Rămånem, însă, deschiși unui dialog pe această temă. Trebuie să vedem ce amendamente au fost făcute proiectului de lege depus la Senat“, a explicat Ghețea, la o emisiune TV. Oficialul ARB a adăugat că în Romånia există circa 400 de executori judecătorești, număr prea mic pentru a suporta „avalanșa de falimente bancare pentru persoane fizice“.

La mâna băncilor

„În opinia mea, cred că băncile ar trebui lăsate să decidă singure cum procedează atunci cånd un client intră în insolvență. Fiecare bancă are posibilitatea de a șterge anumite datorii ale clienților după ce epuizează toate variantele legale“, a precizat Radu Grațian Ghețea. Proiectul de lege, introdus în Parlament de senatorul Iulian Urban, ar permite românilor supraîndatorați, care nu își mai pot plăti ratele la bănci, să intre sub protecția tribunalului.
După modelul legii falimentului personal din SUA, instanțele vor putea stabili dacă o persoană se află în insolvență scuzabilă sau faliment fraudulos.
Astfel, persoanele fizice care au fost disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu ar putea intra în faliment scuzabil, beneficiind de reeșalonarea plăților, de administrarea veniturilor familiei de către un administrator judiciar, iar după expirarea acestei perioade ar avea dreptul să solicite noi credite.

Scapi de 25% din datorie

Proiectul mai prevede ca debitorul de bună credință care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minim de 75% din valoarea totală a creanțelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii și de ștergerea din toate registrele de publicitate și evidențele publice a consecințelor juridice ale insolvenței.
„Debitorul de rea-credință și debitorul fraudulos vor putea fi sancționați, în condițiile prezentei legi, odată cu închiderea procedurii, precum și pentru bancrută frauduloasă, cu interdicții și decăderi profesionale. Dreptul de abitație va putea fi acordat de instanță unui astfel de debitor numai în condiții excepționale, când debitorul sau familia acestuia ar putea fi supus unui pericol grav în caz de evacuare și numai limitat la o perioadă de maxim trei luni de la data vânzării locuinței“, arată proiectul. O astfel de lege funcționează de ani buni în Statele Unite, iar în Uniunea Europeană singurele state care nu au inclus în legislație prevederi privind falimentul persoanei fizice sunt Romånia și Bulgaria.
De precizat că, în lipsa unei reglementări în legislația națională, se poate cere protecție în instanță pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană.