Stateam ieri si ne minunam ascultand-o pe Liana Stanciu, care povestea, de pe malul marii, cum e la mare. Unii oameni nu reusesc sa ingaime doua vorbe nici macar daca ele sunt alcatuite din cate-o singura silaba. Altii pot rosti vorbe monosilabice, dar nu reusesc sa alcatuiasca din ele o fraza. Cei care alcatuiesc si fraze se blocheaza cand sunt asezati in fata unei camere de luat vederi. Si asa mai departe. Liana insa rosteste cuvinte cu mai multe silabe, alcatuieste fraze intortocheate, iar prezenta obiectivului o stimuleaza ca o doza de amfetamine. Zice: -Stimati telespectatori este atat de cald aici la mare incat nu-mi ramane decat sa va invit si pe dumneavoastra aici temperatura este foarte ridicata apa marii este si ea foarte foarte calda de aceea foarte multi turisti sunt la ora aceasta in apa noi vom incerca sa va tinem la curent cu ceea ce se petrece aici iar pentru aceia dintre dumneavoastra care n-au avut norocul de a merge la mare vom oferi informatii utile cat si pentru aceia care se afla deja pe malul marii si se bucura din plin de vremea minunata-.
Mai zi ceva, daca poti… Gabi Cristea, colega cuvantatoarei Liana, lipsita probabil de exercitiul si experienta radioului, face fete-fete, insa mai mult in afara cadrului, caci asta-i regula – camera sta pe chipul celui care vorbeste, sa-i soarba de pe buze nepretuitele vorbe. Cand prinde totusi si Gabi o pauza de respiratie a Lianei (nimeni, nici macar o vedeta de televiziune, nu poate supravietui fara oxigen), lanseaza si dansa in eter un pachet compact de impresii: -Stimati telespectatori daca v-ati facut sperante ca astazi o sa ploua trebuie sa va dam vesti nu tocmai bune n-o sa ploua o sa fie foarte cald iar temperatura apei marii…- Dar intre timp i-a venit ei randul sa respire, iar Liana revine in forta.
Fetele de la malul marii nu sunt decat un exemplu din cele care bantuie televiziunile, ametindu-te. La selectionarea lor, in mod evident, principalul criteriu nu a fost consistenta, logica sau sensurile discursului, ci nonsalanta cu care se misca ritmic limba in gura si se rostogolesc ochisorii in orbite. Turmele de propozitii vin si se duc necontenit, nestavilite, manate din urma de aceasta nepretuita nonsalanta. Nu conteaza ca nu spui ABSOLUT NIMIC, conteaza cum (n-o) spui: cu voie buna, cu entuziasm molipsitor, cu sarm, cu dragoste pentru telespectatorii care n-aveau cu cine schimba o vorba lunga, da* goala.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
