In 1895, la La Mouthe, arheologul Emil Riviere descoperea o trecere ingusta in masivul stancos, care ducea catre o grota inchisa. Dupa indepartarea mai multor tone de pamant, s-a ajuns, la o adancime de multe zeci de metri, in pestera ai carei pereti purtau bizoni gravati si picturi asemanatoare celor de la Altamira, care starnisera atatea controverse pana atunci, oamenii de stiinta considerand ca stramosii preistorici erau mult prea primitivi pentru a fi in stare sa realizeze asemenea opere de arta. De data aceasta, un opait din epoca magdaleniana, gasit la intrarea in pestera, permitea datarea cu certitudine a imaginilor de pe pereti. Descoperirea i-a determinat pe membrii Asociatiei franceze pentru Progresul Stiintei sa admita, in august 1902, ca arta rupestra nu era opera unor pastori talentati, realizarea ei urcand in timp pana in epoca preistorica. Situata foarte aproape de vestitul sat turistic Eyzies, grota este inchisa publicului. Proprietarul ei, un taran de 75 de ani, care in copilarie l-a cunoscut pe Abatele Breuil, a acceptat sa nu permita intrarea publicului, desi pierdea, in felul acesta, o importanta sursa de venit. Saptamana trecuta, 40 de specialisti in preistorie si pasionati ai domeniului s-au strans aici pentru a celebra centenarul recunoasterii artei parietale drept prima forma de expresie a umanitatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
