Violențe, teroare și presiuni pentru schimbarea regimului din Egipt

Nordul Africii și Orientul Mijlociu au devenit scena unor proteste în masă, după crearea unui precedent în Tunisia. Gestul unui tânăr tunisian, absolvent de studii superioare, dar vânzător de fructe, care și-a dat foc într-un moment de disperare a dat naștere unei adevărate revoluții în Tunisia la finele anului trecut, care a culminat cu fuga președintelui Ben Ali din țară. Creșterea prețului la alimente și șomajul ridicat în rândul absolvenților de studii superioare au scos mii de oameni în stradă, Ben Ali fiind primul lider al unei țări arabe care renunță la putere sub presiunea unor proteste. Problemele economice au mai scos protestatari în stradă în Algeria, Sudan și la Sanaa, în Yemen, una dintre cele mai sărace țări arabe, unde mii de oameni cer demisia președintelui Ali Abdullah Saleh. Protestatarii se plâng de sărăcie și cer reforme economice și eradicarea corupției.
Efectul de domino din regiune a cuprins și Egiptul, una dintre cele mai stabile țări din zonă, care a început ziua de duminică cu o nouă rundă de proteste, după cinci zile de manifestații violente. În piața Tahrir (Eliberare) s-au adunat zilnic zeci de mii de persoane care cer înlăturarea președintelui egiptean Hosni Mubarak, aflat la putere de aproape 30 de ani. Confruntările violente între poliție și protestatari s-au soldat cu cel puțin 150 morți și peste 4.000 de răniți, în majoritate civili. Atåt capitala egipteană Cairo, cåt și orașele Alexandria și Suez se află sub incidența restricțiilor de circulație, care interzic deplasările începånd cu ora locală 16:00. De asemenea, mii de deținuți au evadat din mai multe închisori egiptene, iar armata a cerut populației să se apere de bandele de hoți, locuitorii din Cairo înființând comitete locale care să respingă atacurile și jafurile. Pe de altă parte, Mubarak a vizitat duminică centrul operațional al armatei, pentru a urmări evoluția misiunii de instaurare a securității. Armata egipteană a intensificat activitățile în Cairo, centrul capitalei fiind survolat de avioane de vånătoare și de un elicopter militar.

Schimbări politice și presiuni la nivel internațional

Pe plan politic, este așteptată formarea unui nou guvern, după ce Mubarak l-a numit sâmbătă în funcția de prim-ministru pe Ahmad Shafik, fost ministru al Aviației și o personalitate care se bucură de respect în mediile politice. Tot sâmbătă, directorul serviciilor de informații, Omar Suleiman, a fost numit în funcția de vicepreședinte, ocupată pentru prima dată de la venirea la putere a lui Mubarak. În plus, ministrul de interne Habib al-Adli, dar și alți miniștri, au fost demiși de Mubarak, pe fondul protestelor.
Cel mai cunoscut reprezentant al opoziției egiptene, fostul director al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Mohamed ElBaradei, consideră că numirile anunțate de Mubarak sunt insuficiente și îi cere acestuia să se retragă, „pentru binele Egiptului“. O coaliție de mișcări de opoziție i-a cerut lui ElBaradei să formeze un guvern provizoriu în Egipt, dizolvând Parlamentul și elaborând o nouă Constituție. Președintele Hosni Mubarak nu a precizat dacă va candida pentru un nou mandat la alegerile din septembrie, existând speculații privind posibilitatea unei succesiuni a puterii către fiul său Gamal, care nu este agreat de armată. Potrivit publicației arabe „Akhbar al-Arab“, fiul lui Mubarak ar fi fugit la Londra împreună cu soția și fiica sa. Președintele american Barack Obama a convocat sâmbătă o reuniune a Consiliului de securitate națională pentru a discuta situația din Egipt și a cerut din nou regimului de la Cairo să aplice reforme democratice și să dea dovadă de reținere. Egiptul este principalul aliat al SUA în lumea arabă, iar armata egipteană, prezentă pe străzile marilor orașe din țară, beneficiază de asistență financiară americană în valoare de 1,3 miliarde de dolari anual. În același timp, SUA se pregăteau pentru evacuarea cetățenilor americani din Egipt, asigurându-le transportul către destinații sigure din Europa. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a făcut de asemenea apel la „nonviolență și respectarea drepturilor“, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul vrea să mențină pacea cu Egiptul și stabilitatea regională. Egiptul este primul stat arab care a încheiat un acord de pace cu Israelul, în schimbul retragerii trupelor israeliene din teritoriile egiptene. Premierul britanic David Cameron, președintele francez, Nicolas Sarkozy și cancelarul german Angela Merkel i-au solicitat lui Mubarak să aplice rapid schimbări politice substanțiale și să asigure desfășurarea de alegeri corecte.
În schimb, Ministerul egiptean de Externe a comunicat că politica externă a țării rămâne neschimbată, în ciuda revoltelor, evenimentele demonstrând cine era cu adevărat prieten al Egiptului și cine nu.

Efecte economice și cenzură

După ce protestatarii au folosit intens mijloacele de comunicare prin Internet pentru a se organiza, autoritățile egiptene au decis să blocheze complet accesul la Internet. Mai mult, acestea au ordonat suspendarea transmisiunilor postului tv Al-Jazeera, care a relatat pe larg despre manifestațiile contra regimului lui Mubarak. Postul de televiziune Al Jazeera a denunțat decizia suspendării emisiei în Egipt, considerând că este o tentativă de reducere la tăcere a poporului egiptean. Autoritățile egiptene au hotărât să anuleze toate autorizațiile postului tv și să retragă toate legitimațiile de presă ale angajaților. Relațiile între Al Jazeera și regimul de la Cairo au fost mereu dificile, Guvernul egiptean acuzând permanent postul de atitudine părtinitoare.
În urma revoltelor din Egipt, prețul petrolului a crescut cu 4% vineri, ajungând la 100 de dolari pe baril, cel mai înalt nivel din ultimele 28 de luni, în timp ce prețul unui baril de petrol nerafinat din SUA a crescut cu peste patru procente.  
De asemenea, manifestațiile au paralizat parțial Egiptul, unde numeroase bancomate au rămas fără fonduri sau au fost vandalizate, iar băncile și Bursa au rămas închise. Egiptul este foarte aglomerat în această perioadă, iar situația tensionată din țară afectează turismul, acesta fiind unul dintre principalele sale surse de venit.
Potrivit unui diplomat arab, o schimbare de regim în Egipt ar aduce pericole precum creștere semnificativă a militanților islamici, care vor avea o poziție mai fermă față de SUA și Israel, evocând și faptul că țara egipteană ar putea deveni un model de schimbare pe care mulți vor dori să îl urmeze. Totodată, oficialii americani se tem de faptul că investiția lor masivă în Egipt, construit cu zeci de miliarde de dolari și tehnologie americană, s-ar putea răsturna.

MAE român, în alertă pe fondul tensiunilor din Egipt

Tensiunile sociale din Egipt au determinat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să dispună formarea în cadrul Ambasadei Romåniei la Cairo a unei celule de criză care are rolul de a răspunde în permanență solicitărilor de asistență consulară. MAE a anunțat ieri după-amiază că a primit aproximativ 200 de apeluri de la cetățenii romåni care solicită informații. „Romånii care se află în Cairo sunt sfătuiți să aștepte pånă la eventuala restabilire a ordinii și să evite deplasările pe stradă“. MAE a mai precizat că în împrejurimile ambasadei au putut fi auzite focuri de armă și că aceastea provin de la „de la grupurile de locatari care s-au organizat pentru a evita eventualele jafuri“. MAE face apel la toți cetățenii romåni care călătoresc în această țară să ofere Ambasadei datele lor, cåt și coordonatele călătoriei. „Atenționăm cetățenii romåni care ignoră avertismentele MAE și se deplasează în zone de risc, că o fac pe propria răspundere și vor suporta consecințele unor astfel de călătorii, avånd în vedere că posibilitățile de intervenție ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră în astfel de zone sunt reduse“, completează comunicatul MAE.