O adevarata bulversare a pietei pare sa fi produs anuntul Institutului National de Statistica (INS) potrivit caruia din 2007, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, urmeaza sa se adopte asa-zisa varianta -armonizata- (numita aici in continuare -varianta europeana-) de calculare a inflatiei. Datele chiar ale INS arata, de pilda, ca inflatia din perioada scursa din acest an este de peste 7% in cazul in care este calculata in -varianta europeana-, spre deosebire de nici 4,7% cum apare in, sa-i zicem, -varianta romaneasca-, folosita pana acum. Avand in vedere diferenta semnificativa, multi s-au intrebat ce mai tinteste de fapt Banca Nationala, caci oricum pe baza -variantei europene- s-a iesit si se va iesi si mai tare in decor si chiar ce semnificatie mai are bugetul aflat acum pe jgheab in masura in care acesta este fundamentat pe o inflatie de 4,5%, mult sub cea care ar rezulta dintr-o calculatie pe baza -variantei europene-.
Reizbucneste de fapt o disputa mai veche privind relevanta inflatiei calculate in Romania, disputa legata nici de colectarea datelor, nici de prelucrarea acestora, nici de modalitatrea de calcul in sine – toate de mult in deplina concordanta cu metodologia europeana – ci in legatura doar cu ponderile atribuite diferitelor categorii de marfuri si servicii care intra in cosul de calculatie al inflatiei.
Pentru a nu incarca inutil explicatiile este vorba indeosebi de ponderea de reprezentare in cos a preturilor la energie (gaze, electricitate, caldura), care, in cosul din Romania, este de 8-9%. In mod evident, daca preturile la acesti purtatori de energie cresc cu 30%, cum s-a intamplat curent in ultimii ani, influenta asupra inflatiei este doar de 2-3 procente, in timp ce efectiv pe oameni ii arde sever la buzunare. Caci, pentru multe familii de la orase, factura energetica poate depasi chiar toate castigurile salariale in lunile de iarna, nicidecum sa cantareasca doar 8-9% din total.
Reprezentarea atat de mica in cos atribuita preturilor la energie a fost justificata de responsabilii in domeniu cu faptul ca in Romania aproape jumatate din populatie traieste in mediul rural, unde unele din aceste costuri (gaze, caldura centralizata) sunt in afara discutiei, neexistand utilitatile respective. Tot in mod evident, cosul inflatiei pentru un locuitor din mediul rural difera net (atat global cat si structural) de cosul inflatiei pentru un locuitor din mediul urban. Iar un -cos mediu- (sa-i zicem la nivel national) este, practic, lipsit de relevanta, atat pentru locuitorul de la sate, cat si pentru cel de la orase.
Aceste fapte obiective i-au facut pe multi economisti sa sustina necesitatea calcularii unei inflatii -urbane- si a unei inflatii -rurale- si chiar a unei inflatii -de iarna- si a unei inflatii -de vara-, caci o inflatie -nationala- si -transsezoniera- nu poate constitui un real reper pentru principalele categorii de populatie din Romania.
In orice caz, pentru locuitorul din mediul urban, inflatia -nationala si transsezoniera- nu poate fi decat un dezavantaj, pentru ca, pe de o parte, ii subestimeaza grav impactul cresterii facturilor la energie si, pe de alta parte, intrucat determina obtinerea pe ansamblu a unei inflatii mai reduse decat in realitate, il afecteaza si prin faptul ca o serie de indexari de tip salarial si de ajutoare sociale se fac in consecinta la o inflatie mai mica decat in realitate. Paroxismul in materie de nerelevanta a inflatiei in -varianta romaneasca- este ca inflatia pe ansamblu resimte o majorare mai importanta la o crestere de absolut aceleasi dimensiuni a preturilor la tigari decat la energie.
Adoptarea -variantei europene- va crea probleme institutiilor care se ocupa de combaterea inflatiei (Banca Nationala, guvernul), dar va fi avantajoasa cetateanului roman din mediul urban. Pur si simplu pentru ca structura cosului european de calculare a inflatiei este mai aproape de structura inflatiei pentru locuitorul urban din Romania sau, mai precis, mai aproape de impactul resimtit de acesta de pe urma cresterilor la diferitele categorii de preturi. Aceasta deoarece locuitorii din mediul rural in Uniunea Europeana sunt putini si deci -cantaresc- slab in media pe ansamblu, astfel incat -cosul mediu- din Uniunea Europeana are un profil structural mai aproapiat de cel al locuitorului din mediul urban.
Noua inflatie din Romania, calculata pe baza -variantei europene- va fi mai aproape de realitate, dar va mentine obiective irelevante. -Cosul mediu- european nu poate fi pe deplin relevant pentru Romania in conditiile ponderilor in realitate diferite cu care atarna in balanta atat preturile la energie cat si preturile la produsele alimentare pentru un locuitor din tarile vest-europene si, respectiv, pentru un locuitor din Romania, din cauza nivelurilor de dezvoltare si de venituri net diferentiate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
