Solidaritatea mondiala ramane doar un vis frumos

La exact 11 zile dupa dezastrul natural care a nimicit regiuni intregi de pe coastele Oceanului Indian, in Indonezia, tara cea mai grav afectata de ucigatorul tsunami, a avut loc conferinta internationala destinata coordonarii ajutoarelor, planificarii eforturilor de reconstructie si implementarii unui sistem de alerta antitsunami. La intalnirea desfasurata sub cele mai stricte masuri de securitate au luat parte reprezentati ai 26 de natiuni si grupuri de ajutorare umanitare, inalti oficiali din intreaga lume, printre invitatii de seama aflandu-se secretarul de stat american, Colin Powell, ministrul de externe britanic, Jack Straw, cancelarul german, Gerhard Schroder, premierul japonez, Junichiro Koizumi, premierul Chinei, Wen Jiabao, premierul Australiei, John Howard, si lideri din Filipine, Malaezia si Cambodgia.

Desi intentiile liderilor mondiali participanti la reuniunea de la Jakarta ofereau impresia unei solidaritati de neimaginat in contextul politic actual, comparabila doar cu aceea de care au dat dovada in cazul atacurilor teroriste din SUA, din 11 septembrie 2001, summitul s-a incheiat printr-o solutie de compromis, guvernele statelor participante urmand sa colaboreze in vederea reconstructiei regiunilor afectate. Intrunirea a oferit insa, chiar daca intr-un moment nefast, prilejul reafirmarii si consolidarii rolului ONU si al secretarului ei general, Koffi Annan. Sprijinit de tarile asiatice si de europeni, Annan pare ca astfel confirma trecerea iminenta sub conducerea ONU a grupului de sprijin format din SUA, Japonia, Australia si India, a carui formare fusese anuntata la 29 decembrie 2004 de catre presedintele american George W. Bush, pentru coordonarea ajutorului destinat tarilor lovite de tsunami.

Banii vorbesc

Natiunile Unite au estimat, la Jakarta, la aproape un miliard de dolari ajutorul de urgenta necesar statelor din Asia care au fost devastate, la 26 decembrie, de valurile seismice. Rolul ONU nu a fost contestat de Statele Unite, Japonia si Australia, care au anuntat dizolvarea grupului responsabil pentru coordonarea ajutoarelor, la care s-au alaturat ulterior Canada si Olanda. Unii oficiali au interpretat constituirea grupului ca pe o tentativa de a indeparta ONU si pe liderul organizatiei, Kofi Annan, deja afectat de mai multe scandaluri interne si de marginalizarea sa in timpul crizei irakiene. Grupul -se va alatura eforturilor extinse de coordonare ale ONU, in timp ce intreaga comunitate internationala va face demersuri pentru a sprijini tarile afectate de tragedie-, a subliniat secretarul american de stat, Colin Powell, in timp ce seful Comisiei Europeane, Jose Manuel Durao Barroso, a afirmat ca ajutoarele acordate de UE vor fi deblocate in colaborare cu Natiunile Unite. Australia si Germania si-au sporit recent cota donatiilor, ambele tari totalizand acum peste un miliard de dolari din ajutorul global, ajuns la aproape patru miliarde de dolari. Printre cei aflati in capul listei este Japonia, cu peste o jumatate de miliard alocat. Colecta lansata in Elvetia a depasit orice record, ajungand la 114,7 milioane de franci elvetieni, echivalentul a 76,5 milioane de euro, dintre care 62 de milioane numai miercuri. Tot printre fruntasi se afla si Danemarca si Suedia, in vreme ce norvegienii au oferit dublul sumelor acordate de vecinii lor, peste 135 de milioane.

Banii sunt necesari pentru a asigura ingrijirile de sanatate, apa potabila si sistemele sanitare, precum si adaposturi si hrana. In plus, autoritatile din zona au avertizat ca numarul mortilor ar putea ajunge la 300.000, daca nu se iau masuri urgente de prevenire a holerei si a altor epidemii. Totusi, donatiile vizeaza unele programe specifice, care e posibil sa nu fi fost acoperite de sumele stranse deja, destinate reconstructiei pe termen mediu si lung.

Fara datorii

Pe de alta parte, liderii internationali reuniti la Jakarta au aprobat ideea unui moratoriu asupra datoriilor externe ale statelor afectate de valurile seismice, menit sa sporeasca potentialul proceselor de reabilitare si reconstructie. Problema datoriilor statelor asiatice devastate de valurile seismice va fi rediscutata pe 12 ianuarie, in cadrul unei reuniuni a Clubului de la Paris, idee puternic sustinuta de mai multe tari europene, inclusiv Germania, Marea Britanie si Franta, dar si de Japonia. Comunicatul cere statelor donatoare si institutiilor financiare internationale -sa furnizeze fondurile necesare pentru asigurarea viabilitatii, astfel incat programele de reconstructie sa se poata inscrie in termenul prevazut-. Totodata, oficialii s-au pronuntat si pentru crearea, in Oceanul Indian si in regiunea Asiei de Sud-Est, a unui sistem de alerta privind valurile seismice, similar celui existent in Pacific, precum si promovarea educatiei si implicarea comunitatilor in prevenirea dezastrelor, fara a fi precizate insa masurile de finantare a centrului si nici momentul infiintarii lui.

Numarul mortilor nu va fi cunoscut precis poate niciodata, insa exista sigur 500.000 de raniti, peste un milion de sinistrati si alte milioane de oameni care au nevoie urgenta de hrana si ajutor, suferind o trauma psihologica inimaginabila, care ii va marca pentru tot restul vietii.

Mult prea putin

Daca actrita americana Sandra Bullock a donat un milion de dolari Crucii Rosii pentru regiunile lovite de tsunami, in timp ce renumitul pilot de Formula 1, Michael Schumacher, indoliat de moartea bodyguardului personal, care si-a pierdut viata in timpul valurilor seismice, a pus la bataie impresionanta suma de 10 milioane de euro, locatarul de la Casa Alba, presedintele George W. Bush a scos din fondurile private doar 10.000 de dolari. Pare a fi o contributie mult prea mica, in contextul in care liderul american a promis un ajutor de circa 350 milioane de dolari din partea SUA, iar Uniunea Europeana a reusit sa mareasca suma propusa initial, ajungand la un total demn de invidiat, de un miliard si jumatate de euro.