Summit pentru imaginea presedintelui roman

A doua zi a summitului carpato-dunarean, organizat la Bucuresti, a fost dedicata reuniunii sefilor de stat din tarile participante. La invitatia Romaniei au raspuns prezent doar presedintii din Macedonia, Bulgaria, Moldova, Albania, Croatia, Slovacia si Ucraina, restul tarilor invitate – 13 la numar – fiind reprezentate la nivel de ministri. Si asa, Ion Iliescu a fost o gazda deosebit de amabila, reusind pana in finalul reuniunii sa se achite cu succes de obligatiile care i-au revenit in aceasta calitate. Presedintele roman a facut un adevarat galop de sanatate in ceea ce priveste contactele internationale, aratand o dezinvoltura deosebita in relatiile cu oficialii straini. Demnitarul de la Bucuresti a prezidat Forumul, a participat la intalniri bilaterale, a oferit oaspetilor sai un dineu, a luat pozitie fata de criza din Macedonia si tradus in engleza pentru colegul sau din Republica Moldova. Ion Iliescu a dat, astfel, o importanta lovitura de imagine, pozand in lider regional, o ipostaza pe care predecesorul sau de la Cotroceni si-ar fi dorit-o atat de mult.

Bucurosi de oaspeti

Presedintele Iliescu a fost personajul principal al Summitului. Seful statului si-a condus invitatii pe culoarele Palatului Parlamentului pana in sala de desfasurare a Conferintei. Dupa ce invitatii si-au ocupat locurile, presedintele, asezat la masa de prezidiu alaturi de Alteta Sa Regala Printul Philip al Marii Britanii, si-a inceput cuvantul de deschidere a lucrarilor Forumului. Seful statului roman a atras atentia asupra faptului ca -regiunea Carpatilor si bazinul Dunarii sunt importante pentru Europa, dupa cum o Europa intregita, libera si lipsita de pericole este la fel de importanta pentru toti locuitorii acestui areal.- Discursul prezidential a fost urmat de unul princiar, respectiv cel adresat de printul consort Philip, presedinte de onoare al Fondului Mondial pentru Natura. Alteta Sa Regala a accentuat -necesitatea aplicarii unor masuri stricte, pentru a asigura supravietuirea padurilor carpatice, inainte ca acestea sa-si piarda din valoare-. Dupa ce ocupantii prezidiului si-au incheiat alocutiunile de deschidere, a fost randul celorlaltor inalti oficiali sa-si prezinte punctele de vedere in legatura cu problemele spatiului ecologic danubiano-carpatic. Toti vorbitorii au tinut sa-si inceapa discursurile laudand calitatile de gazda ale presedintelui Iliescu. O alta trasatura comuna a speech-urilor tinute de sefii de stat a fost faptul ca fiecare orator a tinut sa dea asigurari ferme in legatura cu sprijinul pe care intentioneaza sa-l acorde in scopul protejarii patrimoniului natural din zona Dunarii si a Carpatilor. Rudolf Schuster, presedintele Slovaciei, a propus construirea unui sistem regional de monitorizare a masurilor intreprinse in domeniul mediului, -pentru a compara activitatea desfasurata la nivel regional si pentru a intari capacitatea tarilor din aceasta regiune de a interveni prompt in caz de situatii extreme.- Revenit la microfon, presedintele Iliescu a facut o mica paranteza, evocand etnogeneza romanilor : -Dunarea si Carpatii au dat contur fiintei poporului roman inca din cele mai vechi timpuri. Aici s-a nascut si s-a dezvoltat, pe parcursul a doua milenii, o originala civilizatie materiala si spirituala-. El a amintit ca -nici un efort nu trebuie neglijat pentru a tranforma Europa de Sud -Est dintr-un ?çbutoi cu pulbere?ê intr-o zona a pacii, stabilitatii si prosperitatii-.

Bani pentru Dunare

Summitul s-a incheiat cu adoptarea de catre cele 14 delegatii prezente la reuniune a unei Declaratii comune. Primul punct al actului in cauza se refera la angajamentul asumat de inaltii oficiali de a incuraja si sustine -cooperarea internationala si regionala in scopul mentinerii si reabilitarii cadrului natural in regiunea carpatica si in bazinul Marii Negre-. Cea mai importanta parte a Declaratiei consemneaza intentia statelor semnatare de a -mobiliza resurse financiare pentru punerea in practica a proiectelor si programelor destinate protejarii mediului in regiunile carpatice si danubiene, precum si folosirea mecanismelor existente in acest scop, in special fonduri oferite de Uniunea Europeana.-

Incident diplomatic

Ion Iliescu si ceilalti presedinti au folosit manifestarile legate de problemele de mediu intr-un bun pretext pentru a-si consolida relatiile bilaterale. In pauzele summitului, pe culoarele Palatului Parlamentului se puteau observa ample miscari de trupe, fiecare delegatie, insotita de cate o armata de ziaristi, alergand catre salile in care urma sa se desfasoare intalnirile bilaterale. Unii au preferat curtile interioare ale cladirii, reuniunea Ucraina – Macedonia avand loc intr-un astfel de spatiu neconventional cu iz de Cismigiu. Presedintele Iliescu s-a vazut cu bulgarul Petar Stoianov, cu macedoneanul Boris Trajkovski, cu slovacul Rudolf Schuster si cu moldoveanul Vladimir Voronin. Intalnirea cu oficialul de la Sofia a inceput cu un mic incident, Ion Iliescu asteptand aproape zece minute sosirea omologului sau, care isi prelungise o intrevedere anterioara. Stoianov si-a facut aparitia, ridicandu-si bratele in aer : -O, domule presedinte, imi cer mii de scuze pentru intarziere !-. Iliescu l-a iertat, sarutandu-l afectuos pe obraji. Intalnirea a durat zece minute, vizita in Romania a presedintelui bulgar durand, de altfel, doar trei ore. Si seful de stat din Macedonia a zabovit putin la Bucuresti. Dupa ce a semnat Tratatul bilateral de baza cu Romania, Trajkovski a plecat la Washington, pentru a cere sprijin in vederea rezolvarii crizei din tara sa. Inaintea americanilor, Romania a declarat ca sprijina autoritatile macedonene, iar Ion Iliescu a condamnat -actiunile teroriste- ale albanezilor.