Aproape 1,8 milioane de persoane cu drept de vot au fost asteptate ieri la urne pentru a-l desemna pe succesorul fostului presedinte al Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat.
Marele favorit este liderul Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, Mahmud Abbas (foto). Candidatul, in varsta de 69 de ani, i-a devansat cu multe procente in sondaje pe ceilalti sase, fiind adeptul unei pozitii moderate si promitand ca daca va fi ales -va incepe cat mai repede negocierile cu Israelul-. De altfel, aceasta atitudine echilibrata, precum si solicitarea privind incetarea Intifadei i-au atras antipatia radicalilor, militantii din Hamas si din Jihadul Islamic facand apel la boicotarea alegerilor. Miza alegerilor este reluarea negocierilor de pace cu Israelul in cadrul fixat de foaia de parcurs, planul international de pace pentru solutionarea conflictului. Discutiile au fost blocate timp de patru ani, iar dupa moartea lui Yasser Arafat, comunitatea internationala a inceput sa spere ca cele doua tabere se vor putea aseza din nou la masa negocierilor pentru a discuta despre crearea unui stat palestinian. Chiar daca a refuzat dialogul cu fostul lider de la Ramallah, premierul Ariel Sharon a precizat acum ca este dispus sa aiba cat mai rapid posibil o intrevedere cu invingatorul scrutinului. De asemenea, liderul laburist Shimon Peres, care s-a alaturat recent coalitiei de guvernare israeliene, a declarat ca are o parere foarte buna despre Mahmud Abbas, considerandu-l -un om serios- si un -priceput negociator-.
Optimisti, dar cu masura
Ziarele israeliene au admis ca in eventualitatea in care va fi desemnat presedinte, marele favorit al alegerilor, Mahmud Abbas, ar putea fi intr-adevar un bun partener de negocieri. Cu toate acestea, presa nu s-a aratat peste masura de increzatoare. Editorialistii au atras atentia in primul rand asupra dificultatilor pe care le-ar putea intampina noul lider, cotidianul -Yediot Aharonot- neezitand sa-l numeasca pe acesta -un optimist intr-o lume pesimista-. Au fost amintite in acest sens dificultatile majore pe care i le-ar putea crea actiunile gruparilor militante palestiniene, care nu sunt controlate. Plin de ingaduinta, -Yediot Aharonot- a remarcat ca -acest om are intentii bune. Doreste sa puna capat terorismului, sa relanseze economia si sa salveze poporul din situatia complicata in care se afla dupa patru ani si jumatate de Intifada-. Mari sperante, dar si pericole semnificative anticipeaza cotidianul -Maariv- care face o succinta comparatie intre guvernele de la Ramallah si de la Ierusalim. Desi recunoaste ca ambele cabinete se afla sub presiunea unei -opozitii extreme-, editorialistul concluzioneaza ca pozitia lui Sharon este mai puternica, deoarece acesta dispune -de un stat si de o armata.-
Era post-Arafat
Cu o cota de popularitate de peste 60%, Abbas este si preferatul comunitatii internationale, care nadajduieste ca el este cel care va lansa o lupta eficienta impotriva coruptiei si va reusi sa mai scape administratia de birocratia teribila care o impovareaza la ora actuala. De fapt, favoritul scrutinului este cat se poate de interesat sa castige la o diferenta cat mai mare fata de contracandidatii sai, avand nevoie de o sustinere puternica pentru a aplica un plan de reforma reala, pentru a pune capat haosului din serviciile de securitate si pentru a reinstaura respectul fata de statul de drept. Desi a declarat ca este pentru negocieri, el s-a plasat pe linia trasata de Arafat, cerand, la fel ca acesta, retragerea totala a trupelor israeliene din teritorii, dreptul de repatriere a refugiatilor palestinieni in Israel, eliberarea prizonierilor politici si instalarea viitorului guvern palestinian in Ierusalimul de Est.
Trimisi acasa
Desi Israelul s-a angajat ca va facilita buna desfasurare a alegerilor, ca va asigura o mare libertate de circulatie in teritoriile ocupate si o prezenta militara cat mai discreta, scrutinul nu a fost ferit si de incidente neplacute. Inca din zorii zilei, sute de persoane s-au trezit ca nu li se permite accesul la una dintre cele mai importante sectii de votare din Ierusalimul de Est, peste 500 de palestinieni plangandu-se ca desi au fost inregistrati pe liste de catre Comisia Electorala Centrala, au fost trimisi acasa de catre oficialii israelieni. Fostul presedinte american Jimmy Carter, prezent printre oficialii care monitorizau procesul electoral, a sesizat si el aceasta deficienta, avertizand ca scrutinul nu se desfasoara asa cum ar trebui. De asemenea, Mustafa Barghuti, principalul rival al lui Abbas pentru fotoliul prezidential, a semnalat faptul ca in anumite circumscriptii, cerneala folosita pentru a stampila mainile celor care si-au exprimat deja optiunea de vot se putea indeparta cu foarte mare usurinta.
Ziaristi rapiti
Ziua anterioara votului a fost marcata de un incident mai putin obisnuit in teritoriile palestiniene. In timp ce se documentau intr-o tabara de refugiati din orasul Khan Younis, situat in sudul Fasiei Gaza, doi jurnalisti spanioli au fost rapiti de persoane mascate. Desi potrivit anumitor surse, rapitorii ar fi facut parte din Brigada martirilor al-Aqsa, grupul armat al miscarii Fatah, reprezentantii militantilor au negat orice implicare in aceasta actiune. Afirmatiile lor au fost intarite si de declaratiile unui oficial care a precizat ca jurnalistii au fost sechestrati de un grup de persoane necunoscute care isi doreau cu disperare sa fie ajutate sa isi gaseasca un loc de munca. Problema a fost solutionata rapid, cei doi ziaristi fiind predati in termen de doua ore fortelor de securitate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
