In conditiile lipsei acute de fluxuri substantiale de capital strain si a incetinirii ritmului de crestere a economiei mondiale, in special in ceea ce priveste principalii parteneri comerciali ai Romaniei (Italia, Germania si Turcia), tintele economice pe care si le-a propus Guvernul de la Bucuresti pentru acest an -sunt putin prea optimiste-.
Acest verdict este enuntat intr-un studiu al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), intitulat -Raport de avertisment privind potentialul de criza-. Expertii PNUD sunt de parere ca in acest an exporturile nu vor mai putea atinge aceeasi performanta inregistrata in 2000, cand cresterea lor a fost consecinta aplicarii unor masuri de stimulare luate de catre fostul Executiv. Din cauza valorii scazute a fluxurilor de capital, deficitul contului curent va creste, iar moneda nationala va continua sa se deprecieze. Pe de alta parte, raportul pune sub semnul indoielii posibilitatea scaderii somajului fara ca Guvernul sa inceapa o politica economica cu adevarat expansionista.
Specialistii PNUD enumera in studiul citat si principalele motive de ingrijorare percepute de intreprinzatori, printre care se numara nivelul ridicat al datoriilor restante (arierate inter-irme), al ratei dobanzii, volatilitatea ratei de schimb, precum si diminuarea cererii pentru anumite produse si lipsa de materii prime. Cei mai multi dintre intreprinzatori nu se asteapta la modificari semnificative in privinta numarului de locuri de munca din industrie si nici nu anticipeaza variatii majore ale volumului investitiilor.
Ca elemente pozitive, investitorii anticipeaza cresterea productiei industriale, o cvasistagnare a cresterii preturilor si mentinerea la niveluri constante si rezonabile a stocurilor de produse finite. Potrivit PNUD, politica Guvernului Nastase poate fi considerata ca avand succes in acest an daca se va atinge o crestere economica de cel putin 2% si o inflatie de sub 35%, in conditiile aplicarii unei politici fiscale prudente.
Inflatia va fi greu de stavilit
Totusi, tinerea in frau a inflatiei la nivelul avansat de guvernanti pare a fi un obiectiv tot mai greu de atins, scepticismul analistilor economici transformandu-se treptat in realism. Toate previziunile agentilor privati sau organizatiilor internationale ofera niveluri ale inflatiei ce depasesc 30%. Dupa 1989, cea mai scazuta rata a inflatiei a fost in 1995, de 27,8%. Aceasta -performanta- a fost insa obtinuta in conditiile unei economii semicentralizate, cu plafonuri de preturi la energia electrica si alte utilitati publice si cu acces public limitat la valuta straina.
Inflatia ridicata genereaza trasferuri sociale nesanatoase, de la persoane cu venituri fixe in moneda nationala, cum ar fi lucratorii in sectorul public sau pensionarii, catre persoanele instarite, cu surse multiple de venituri, parte dintre ele in valuta. Pe de alta parte, din cauza decalajului care apare intre adoptarea bugetului de stat si transferul efectiv al fondurilor catre bugetele locale, acestea din urma pierd in termeni reali peste 10% din valoarea sumei.
Perceputa ca un dezechilibru economic grav de catre marea majoritate a populatiei, rata ridicata a inflatiei romanesti (cea mai mare din Europa) isi are insa si -baronii- ei, oameni care profita de pe urma ei. Este vorba de -elitele politice, tehnocratice si intelectuale- care, asa cum remarca raportul PNUD, -sunt mai mult sau mai putin protejate de efectele inflatiei ridicate – uneori chiar beneficiaza de pe urma acesteia pe termen scurt-.
Ca o masura de stavilire partiala a inflatiei, PNUD recomanda Guvernului sa plafoneze cresterile salariale in sectorul public si sa fie mai atent cu aplicarea indexarilor. Totodata, se impune amanarea pe termen scurt a stimulentelor de tip subventii si achizitii publice anuntate de Executiv si poate chiar abandonarea lor la rectificarea bugetara din toamna.
Deficitul balantei comerciale se va adanci
Studiul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare lanseaza un avertisment si in ceea ce priveste dezechilibrele balantei comerciale. Astfel, diferenta dintre importuri si exporturi nu s-a schimbat prea mult in acest an, mentinandu-se in jurul valorii de 70%, ceea ce inseamna ca balanta comerciala va continua sa se deterioreze. PNUD previzioneaza pentru 31 decembrie un deficit comercial de aproximativ patru miliarde de dolari, existand un real pericol ca situatia sa se inrautateasca spre sfarsitul anului.
In ceea ce priveste constructia bugetului de stat pentru acest an, in studiul mentionat se remarca atat mentinerea unor tendinte din anul precedent, cat si unele diferente care tin de orientarea economica a Guvernului. Astfel, se continua taxarea indirecta ridicata, se mentin costurile financiare substantiale (plata ratelor de imprumut si a dobanzilor aferente), in paralel cu importanta scazuta acordata si in acest an sectoarelor socioculturale.
La capitolul diferente, PNUD remarca cresterea cu mai mult de 100% a cheltuielilor de capital, expansiunea transferurilor catre bugetele locale si a indatorarii externe. De la o pondere de 24,61% in 2000, transferurile catre bugetele locale au ajuns in acest an la 30,1%. -Ingrijoratoare- este insa considerata de PNUD cresterea costurilor financiare, care au ajuns sa reprezinte o proportie uriasa, de 34,2%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
