Liderii europeni si falsele lor probleme

Demarata ca o comunitate economica, prin extinderea asupra tot mai multor domenii politice, in timp, a stransei cooperari intre statele membre, Uniunea Europeana se vrea a fi acum si o comunitate de valori. Si nu numai clubul Celor 25 are asemenea aspiratii. Mai-marii lumii isi concentreaza aparent atentia asupra problemelor umanitatii, incordandu-si puterea spirituala si financiara in jurul propagandelor demagogice legate de nevoile lumii a treia, de ajutorarea victimelor terorismului international sau ale valurilor seismice din Asia, a celor afectati de ororile razboiului irakian sau de foame si saracie, in timp ce omul de rand, cetateanul care le-a acordat prin vot incredere, se imbata cu ape tulburi, traieste in cruntul cotidian, rupt de realitate.

Faptul ca unii politicieni se agata de modelul asistentei sociale pentru a accentua valoarea solidaritatii in lume si in Europa, in particular, spre deosebire de SUA, reprezentante ale capitalismului cu sange rece, pare oarecum exagerat, dat fiind ca generozitatea, angajamentele ferme si unitatea sunt ancorate de ambele parti ale Oceanului Atlantic. Si, parca pentru a fundamenta acest statut, creatorii Constitutiei Europene au definit deja, in preambul, valorile comune, pentru ca, mai apoi, sa anexeze legislatiei comunitare charta drepturilor fundamentale care, o data cu ratificarea Tratatului constitutional, va deveni un document de baza al Uniunii.

Tot degeaba

In timp ce campania de promovare a Constitutiei UE in vederea consultarilor nationale se afla in toi, iar multe dintre statele membre au inceput deja sa faca primii pasi spre ratificarea documentului, un recent sondaj de opinie socheaza prin rezultate. Majoritatea cetatenilor europeni nici macar nu au auzit de existenta unei legislatii comunitare. Sa fie aceasta ignoranta omului de rand, preocupat de problema umplerii cosului zilnic, in pofida evenimentelor si asa dezamagitoare de pe scena politica, sau este vorba despre dezinformare? Daca e sa luam in considerare faptul ca mai bine de 33% din cei intervievati nu stiu cu ce se mananca mult discutata Constitutie, semnata cu tam-tam anul trecut la Roma, iar mai bine de jumatate, desi au auzit de existenta documentului nu au nici cea mai vaga idee despre continutul lui, atunci situatia este mai mult decat ingrijoratoare. Aceasta, in contextul in care Uniunea este deschisa acceptarii unor noi membri si deciziile de acest gen le apartin cetatenilor, inclusiv ratificarea Tratatului constitutional, care in majoritatea tarilor va fi supus consultarii populare si care, inainte de toate, este menit sa acorde europenilor drepturi in plus.

Mai mult, idealurile marete ale Comisiei Barroso, expuse ca obiective prioritare pentru mandatul de cinci ani pe care il are de dus la bun sfarsit, se axeaza pe cresterea economica, bineinteles spre folosul cetateanului, desi multe studii vin sa spulbere planurile sefului executivului comunitar. Ritmul de implementare al reformelor economice in cadrul Celor 25 este mult prea lent, ceea ce nu face altceva decat sa sparga balonul de sapun in care se incadreaza telul fostului premier portughez, renumita Agenda Lisabona, care ar trebui sa transforme economia UE in cea mai competitiva economie a lumii, pana in 2010, depasind-o chiar si pe cea a SUA.

Misiune imposibila

Fiindca tot veni vorba de Statele Unite, ramane de vazut cum se va desfasura acest nou mandat al presedintelui George W. Bush, al carui inceput este deja marcat de o edulcorare a relatiilor transatlantice, prin pozitionarea la loc de cinste in cadrul administratiei de la Casa Alba a unei reprezentante a feminitatii, Condoleeza Rice, pusa in acelasi timp pe fapte mari, in special pe o reabilitare a imaginii SUA in Europa si in Orientul Mijlociu, deteriorata de erorile comise in perioada razboiului din Irak. Insa nu este deloc usor pentru Washington sa ramana cu capul sus in fata Europei, unde majoritatea statelor s-au opus vehement razboiului coalitiei anti-Saddam. De aceea, turneul de saptamana viitoare al primei doamne a diplomatiei americane in Europa seamana mai mult cu un buzdugan aruncat inaintea vizitei lui Bush in regiune, menit sa deschida calea noilor viziuni de politica externa ale Casei Albe. In plus, in deschiderea Forumului Economic de la Davos, premierul britanic, Tony Blair, cunoscut ca aliat de nadejde al presedintelui american, a cerut Statelor Unite sa manifeste mai multa intelegere pentru problemele altor tari, daca vor ca restul lumii sa le impartaseasca viziunile.

Greu de crezut ca acest lucru se va intampla, desi, pe principiul o mana spala pe alta si amandoua fata, asa cum SUA au nevoie de aliatii NATO si de UE, la fel si europenii au nevoie de Statele Unite. Mai mult, in acelasi spirit de solidaritate, la Summitul de la Davos, liderii din G7 au propus taxe suplimentare pentru strangerea de fonduri menite combaterii subdezvoltarii, lansand chiar apeluri in vederea colectarii de fonduri provenite din taxarea combustibilului utilizat in transporturile aeriene si maritime, sau dintr-un impozit special aplicat tranzactiilor financiare internationale, efortul fiind unul infim fata de rezultatele obtinute.

In turneu

In avanpremiera vizitei pe care presedintele Bush planuieste sa o faca, la sfarsitul lunii februarie, noul secretar american de stat, Condoleezza Rice, isi va incepe periplul in Europa si in Orientul Mijlociu saptamana viitoare. E clar ca Rice este plina de elan, desi abia unsa in functie, ea urmand sa paraseasca Washingtonul pe 3 februarie si sa mearga in Marea Britanie, Germania, Polonia, Turcia, Israel, Cisiordania, Italia, Franta, Belgia si Luxemburg, potrivit declaratiei purtatorului de cuvant al Departamentului de Stat, Richard Boucher. Condoleezza Rice intentioneaza sa revina la Casa Alba pe 10 februarie, ordinea mentionata a etapelor turneului fiind, pentru moment, -aproximativa-.