Reprezentantii sindicatelor au fost de acord cu proiectul de program de actiune -antiblocaj- elaborat de Guvern impreuna cu Banca Nationala si care se constituie intr-un set de masuri economice si fiscale, menite sa duca la diminuarea efectelor blocajului financiar si la o mai fluida circulatie a banilor in economie.
Mai mult, sindicatele se dovedesc in acest caz a fi mai de dreapta decat Guvernul, Cartel Alfa propunand o serie de masuri dure, cum ar fi aplicarea Legii falimentului sau oprirea productiei acolo unde nu exista comenzi ferme.
Una dintre primele masuri dure cuprinse in proiectul de program, pe care vi-l prezentam in premiera, consta in -eliminarea din circuitul economic- a intreprinderilor cu mari pierderi si care sunt in mod consecvent insolvabile. Astfel, ministerele economice si APAPS vor avea ca tema de casa elaborarea unor analize privind viabilitatea intreprinderilor pe care le au in portofoliu. In scopul cresterii gradului de capitalizare a agentilor economici aflati inca in administrarea statului, se impune elaborarea de programe si strategii de privatizare care sa conduca la infuzie de capital circulant si tehnologie performanta.
Totodata, programul antiblocaj prevede masuri de intarire a disciplinei in administrarea extraordinara a firmelor debitoare aflate in situatie de insolvabilitate. Se propune, in consecinta, promovarea unui proiect de lege pentru administrarea extraordinara a societatilor comerciale. O alta cerinta a programului consta in urgentarea elaborarii si aprobarii bugetelor de venituri si cheltuieli pentru anul in curs.
In paralel, se va urmari respectarea restrictiilor salariale impuse regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale, precum si societatilor comerciale cu capital de stat, prin corelarea veniturilor cu performantele, productivitatea muncii, plata obligatiilor restante, incasarea creantelor si eficientizarea activitatii. Pentru o transformare mai rapida in lichiditati a bunurilor constituite drept garantii se va trece la elaborarea prin hotarare de Guvern a conversiei in actiuni a obligatiilor bugetare pentru fiecare unitate care indeplineste conditiile in acest sens.
Guvernul si BNR isi mai propun sa promoveze Legea contractelor comerciale, prin care sa se asigure intarirea disciplinei in relatiile contractuale. Va deveni obligatorie inscrierea in contracte a penalizarilor pentru intarzierea la plata si actualizarea la inflatie a debitelor restante.
Tot pentru descurajarea rau-platnicilor se impune promovarea infiintarii tribunalelor comerciale si fiscale, in scopul solutionarii operative a litigiilor comerciale si fiscale.
La randul ei, conducerea BNR va promova o politica de reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru depozitele constituite de catre bancile comerciale. Impreuna cu Ministerul Finantelor, BNR va promova si o politica de finantare neinflationista a deficitului bugetar. Astfel, vor fi lansate oferte de titluri de stat cu scadente din ce in ce mai lungi si se va diminua continuu nivelul dobanzilor aferente acestora. Deficitul va fi finantat in proportie covarsitoare – 65% – din surse externe, dobanzile reale la creditul guvernamental se vor reduce in termeni nominali si relativi, ca si sumele destinate creditului guvernamental.
Tot in sarcina bancii centrale se afla si elaborarea unui program de utilizare pe scara larga in sistemul de decontari a efectelor comerciale – cambie, trata, cec, bilet la ordin. Prin extinderea operatiunilor de rescont, o alta obligatie a BNR, bancile comerciale isi vor putea asigura resursele necesare extinderii creditului.
Pe de alta parte, conducerii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ii revine misiunea de a elabora cadrul legislativ care sa reglementeze emiterea obligatiunilor corporative, municipale si ipotecare, admiterea la cotarea, listarea si tranzactionarea lor pe piata de capital.
In fine, proiectul de program prevede si promovarea altor doua proiecte legislative. Primul se refera la cazierul fiscal, act care va permite orientarea activitatilor specifice de prevenire si combatere a evaziunii fiscale de catre contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Al doilea proiect de ordonanta vizeaza activitatea de consultanta fiscala si va sprijini indirect organele fiscale in activitatea de colectare a veniturilor la buget.
In urma prezentarii acestui proiect partenerilor sociali, presedintele confederatiei sindicale Cartel Alfa, dl Bogdan Iuliu Hossu, a transmis Ministerului Finantelor Publice o serie de observatii care vizeaza luarea unor masuri mult mai drastice de asanare financiara.
Liderul sindical sustine -blocarea imediata- a proceselor de productie pentru marfurile care nu au acoperire in comenzi ferme, precum si punerea in aplicare a legislatiei referitoare la reorganizarea judiciara si la procedura de faliment. -Daca statul nu aplica legile si nu ia masuri dure, ce pretentii sa mai avem de la agentii economici?-, spune dl Hossu.
Pentru stabilitatea legislativa, Cartel Alfa propune ca modificarea prevederilor legale in domeniul fiscal sa fie anuntata cu cel putin sase luni inainte si sa intre in vigoare numai la inceputul anului fiscal. In domeniul monetar, Bogdan Hossu crede ca este nevoie de promovarea de catre BNR a unor politici de reducere a profiturilor proprii si de scadere a dobanzii la creditul de refinantare.
Totodata, Cartel Alfa cere introducerea obligativitatii efectuarii transferului bancar in maximum 24 de ore. In caz contrar, ar trebui introduse penalitati de care sa beneficieze clientul, si nu BNR.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
