Daca cineva a avut dubii in privinta aplicarii, si in cazul Republicii Moldova, a scenariului portocaliu pentru alegerile parlamentare prevazute pentru 6 martie, poate sa se linisteasca. Totul, sau aproape totul, va decurge dupa modelul Pietei Independentei de la Kiev. Ieri, studentii care studiaza in diferite institutii de invatamant din Chisinau s-au adunat in centrul orasului pentru a protesta impotriva tentativelor autoritatilor oficiale de a falsifica rezultatele preconizatului vot. De la falsificare a pornit totul si la Tbilisi, in urma cu mai bine de un an, dar si la Kiev si Bucuresti.
Care a fost sfarsitul celor trei episoade se stie: pretutindeni a invins opozitia democratica, desi, initial, nimeni nu credea intr-o asemenea posibilitate. Nici macar sondajele de opinie. Miracolul s-a produs insa. Bun, in Georgia, Ucraina si Romania s-a putut. Dar in Republica Moldova? Potrivit prognozei politologului american Zbigniew Brzezinski, Republica Moldova va completa, foarte curand, lista statelor care au trecut din -tabara estica- in cea -vestica-. Mai zilele trecute, ambasadorul SUA la OSCE, Stefan Minikes, declara, la Chisinau, ca Statele Unite au cheltuit deja 1,7 milioane de dolari pentru ca alegerile din Republica Moldova sa fie cinstite si corecte. Diplomatul preciza ca banii au fost folositi pentru -educarea- politicienilor si ziaristilor, adica pentru a-i introduce in tainele unor campanii de propaganda electorala cu efect garantat.
Nimeni nu revendica albastru
Dar scoala s-a terminat. Urmeaza perioada de teste. Si marele examen – votul din 6 martie. Tinerii si-au insusit temeinc, se pare, notiunile de baza: portocaliul a devenit emblema miscarii contestatare. Cu exceptia Tbilisi, unde georgienii au preferat trandafirul ca simbol al revolutiei lor, la Kiev si Bucuresti s-a mers pe oranj. E adevarat, la Chisinau exista variatia galben-aprins. In schimb, nimeni nu a revendicat albastrul, prezent si in Ucraina, si in Romania – in tabara puterii. Timpul nu este insa pierdut. Abia s-a incheiat procedura de inregistrare a participantilor la exercitiul electoral. In total, sunt 23 de concurenti: noua partide si miscari politice, doua blocuri electorale si 12 candidati independenti. Potrivit legislatiei in vigoare, pentru a intra in parlament, un candidat independent trebuie sa cumuleze minimum trei procente din totalul sufragiilor exprimate, partidele – sase procente, blocurile din doua formatiuni – noua, cele din trei si mai multe – 12 procente.
Elita de aur
Conditiile sunt grele. Oricum, adevarata confruntare se va da doar intre unii din cei inscrisi in lupta. Este vorba, in primul rand, de Partidul comunistilor, urmat de blocul -Moldova democrata-, Partidul social-democrat si Alianta -Patria-. De sanse sporite dispun, de asemenea, Partidul popular crestin-democrat (PPCD) si miscarea politica -Egalitate in drepturi-. Liderilor comunisti le place sa afirme ca pentru alegerile din martie ei au demarat preparativele inca din 25 februarie 2001. Si au perfecta dreptate. Pentru ca, asa cum se plang restul organizatiilor politice si obstesti, in patru ani de cand se afla la carma tarii, oamenii presedintelui Vladimir Voronin au reusit sa concentreze in mainile lor cele mai importante mijloace de informare in masa, astfel incat opinia publica a aflat doar de -maretele lor rezultate-, nu si despre -minusuri- si insuccese.
Cauza si efect
In ajunul declansarii campaniei electorale din Republica Moldova, regimul separatist de la Tiraspol a confirmat faptul ca transnistrenii nu vor participa la scrutinul din 6 martie. In ajun, Chisinaul ordonase ca ziarele publicate in stanga Nistrului, sa fie scoase din difuzare in dreapta Nistrului. Tiraspolenii au acuzat conducerea Republicii Moldova ca nu respecta acordurile bilaterale privind libera circulatie a informatiilor. Neparticiparea teritoriului separatist la vot nu modifica, in linii generale, datele problemei. Problema este daca, la final, alegerile in cauza vor putea fi considerate legitime. Acum patru ani, Transnistria a votat, Voronin putandu-se, prin urmare, declara presedintele tuturor cetatenilor tarii. Ce va face insa viitorul sef al statului, ales de parlament?
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
