La baza activitatii CEDO se afla Conventia Europeana a Drepturilor Omului, semnata la Roma, in noiembrie 1950, document care a stabilit prima oara un sistem de aparare internationala a drepturilor omului si care a intrat in vigoare in Romania in 1994. Orice cetatean care considera ca i-au fost incalcate drepturile in tara de origine se poate adresa Curtii, care poate dispune achitarea unor compensatii echitabile in masura sa acopere atat daunele materiale, cat si suferintele morale pricinuite de stat. Vom vedea in cele ce urmeaza cate astfel de plangeri indreptate de cetateni contra statului roman sunt inregistrate la Strasbourg, cum functioneaza CEDO si ce anume garanteaza impartialitatea hotararilor pronuntate.
– Domnule judecator, cate plangeri au fost inregistrate pana acum impotriva statului roman si la ce anume se refera ele?
– Este un numar impresionant de cereri. La ora la care vorbim sunt inregistrate 2.037 de cereri, s-ar putea sa fie deja mai multe. Avem dosare pe rol inca din 1996, speram sa le ispravim in anul acesta sau la inceputul anului viitor. Cererile privesc absolut toate drepturile prevazute de Conventie si multe cereri au ca obiect drepturi care nu sunt aparate de Conventie. De aceea, foarte multe sunt declarate inadmisibile, fie pentru ca efectiv se refera la asemenea pretentii, care nu privesc drepturi aparate de Conventie, fie ca nu indeplinesc conditiile prevazute de Conventie, chiar cu privire la drepturile pe care Conventia le apara si care trebuie sa fie indeplinite pentru a se te putea adresa Curtii. In special, ma refer la epuizarea cailor interne de atac si fac precizarea pentru ca de multe ori in dosare acest lucru apare ca nu este bine inteles, este vorba de caile ordinare de atac, nu de caile extraordinare de atac!
– Care sunt cauzele care indeobste au castig la CEDO?
– Nu se poate spune ca exista cauze care indeobste au castig de cauza. Eu cred ca aveti in vedere imprejurarea ca in ultima perioada foarte multe dintre hotararile Curtii Europene privitoare la Romania au fost legate de asa-zisa problema a caselor nationalizate. Se uita insa ca exista alte decizii extrem de importante, care eu zic ca sunt de natura sa fie in continuare in atentia autoritatilor romane, in atentia opiniei publice, cea privitoare la libertatea de exprimare, cea privitoare la necesitatea unui proces echitabil in raport cu unele dispozitii din Codul de procedura penala, cea privitoare la necesitatea exercitarii libere a dreptului de corespondenta a detinutilor. Mai avem situatii asemanatoare in dosare aflate pe rolul Curtii privitoare la Romania, cea privitoare la accesul la informatii – am in vedere speta Rotaru. Deci, uneori se pierde din vedere acest lucru si se centreaza problema competentei Curtii Europene in privinta caselor nationalizate. As vrea sa fac o precizare, care eu cred ca isi are rostul ei, si anume, aceasta problema a caselor nationalizate are in vedere numai situatia in care s-a dispus restituirea unor bunuri catre persoanele care au facut o asemenea cerere prin hotarari judecatoresti ramase definitive si apoi, pe baza exercitarii unor cai de atac, am in vedere recursul in anulare, s-a revenit asupra acelor hotarari judecatoresti. Aici se plaseaza toata problema. Curtea Europeana nu este competenta sa examineze modul in care s-a facut preluarea unor imobile inainte de intrarea in vigoare a Conventiei pentru Romania, Curtea Europeana nu este competenta sa cenzureze hotararile judecatoresti, care au examinat modul in care s-au facut asemenea preluari.
– Ar putea fi Curtea Europeana suspectata de partizanat? Este ea mai tentata decat alte curti de justitie, de pilda, cele interne, sa emita hotarari nefavorabile statului?
– Curtea Europeana … – sigur ca ma faceti sa zambesc, si asta puteti sa retineti, ca o spun cu toata seninatatea – Curtea Europeana este o jurisdictie internationala, care are istoria ei, care are modul ei de functionare, care, sigur ca da, emite hotarari ce trebuie sa fie executate de catre insasi statele membre sub supravegherea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, nu este Curtea aceea care este competenta sa supravegheze o asemenea executare a hotararilor pe care ea le emite. Sigur ca nu intotdeauna hotararile Curtii sunt de natura sa faca placere celor carora li se adreseaza, ma rog, fie daca este vorba de reclamant, fie daca este vorba de statul care este chemat in judecata. Curtea Europeana nu este nici partinitoare, nici altfel, ci este o Curte care judeca asa cum trebuie sa judece orice instanta. Vreau sa va spun ca hotararile Curtii sunt motivate, motivate amplu si din motivarea pe care Curtea o da solutiei din hotarare rezulta modul in care ea interpreteaza Conventia si, evident, aplicarea dispozitiilor Conventiei sau respectarea dispozitiilor Conventiei de catre autoritatile nationale. Daca aveti cumva in substratul intrebarii ideea acordarii de despagubiri, tin sa atrag atentia asupra faptului ca potrivit dispozitiilor Conventiei, respectiv art. 41 din Conventie, Curtea, in masura in care socoteste de cuviinta ca trebuie facut asa, acorda o satisfactie echitabila partii careia i s-a incalcat dreptul, ma rog, Curtea constata incalcarea dreptului de catre autoritatile nationale. Deci, Curtea nu face expertize, nu face decat o apreciere in echitate in privinta sumelor ce trebuie sa fie acordate. Si, sigur, concret cu privire la casele nationalizate, de fapt, as extinde aceasta notiune la situatiile in care este vorba despre restituirea unor bunuri sau despre incalcarea dreptului de proprietate, Curtea a dezvoltat o jurisprudenta a asa-numitei restitutio in integrum, adica a restituirii bunului in natura, atunci cand este posibil. Curtea nu este absurda sa dispuna o asemenea restituire atunci cand acest lucru nu mai este cu putinta si atunci face o apreciere in echitate cu privire la despagubirile ce trebuie platite celui care s-a adresat Curtii si, la randul ei, Curtea a constatat incalcarea, sa zicem, a dreptului de proprietate.
– Autoritatile romane, prim ministrul Adrian Nastase, recent chiar presedintele Ion Iliescu, apreciau ca nu toate hotararile CEDO ar fi indreptatite. Mai mult, ca Romania ar pierde procesele intentate de cetateni pe motive ca nu ar avea avocati destul de bine pregatiti. Asa ca v-as intreba, data fiind experienta dumneavoastra, faptul ca sunteti de atatia ani judecator al acestei Curti si interactionati destul de des cu avocatii romani, cum vedeti lucrurile?
– Iertati-ma, eu nu sunt in masura sa comentez aprecieri facute de oficiali romani. Pot sa va spun insa altceva, ca profesor cu 38 de ani de meserie in spate, scuzati lipsa de modestie, care cunoaste generatii si generatii de juristi, ca avem juristi foarte buni, care sunt oricand in masura sa apere interesele statului roman sau interesele reclamantilor in fata unor instante evident interne si internationale.
– Domnule judecator, ce se intelege exact prin valoarea de precedent a solutiilor dispuse de CEDO in anumite cauze?
– Curtea este statornica in a respecta propria jurisprudenta. Atunci cand imprejurarile dovedesc ca aceasta jurisprudenta trebuie sa fie schimbata Curtea o schimba si motiveaza de ce face o asemenea schimbare. Un al doilea aspect al intrebarii dumneavoastra cred ca priveste raportarea solutiilor instantelor romanesti la jurisprudenta Curtii, sa zicem, sau raportarea solutiilor interne, in general, ale statelor membre ale Consiliului Europei la jurisprudenta Curtii. Or, presedintele Curtii a spus-o adeseori, de fapt nu este vorba despre o simpla afirmatie, ci este vorba despre un principiu aproape, as zice, unanim acceptat si in doctrina, in sensul ca atat Conventia, cat si hotararile Curtii alcatuiesc, daca vreti, un corp comun, care trebuie sa fie avut in vedere de catre instantele nationale atunci cand au de solutionat procese care privesc drepturile aparate prin Conventie.
(Radio Europa Libera)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
