Imigratia in -no man*s land–ul european

In timp ce Spania a declansat cea mai mare actiune de regularizare a situatiei imigrantilor clandestini de pe teritoriul tarii, reactiile vehemente ale liderilor din clubul celor 25 demonstreaza, o data in plus, ca absenta unei politici comunitare coerente in acest sens este resimtita tot mai mult in Uniunea Europeana.

Cat priveste reala problema cauzata de fenomenul tot mai amplu al imigratiei, in UE troneaza o politica de genul -fiecare pentru sine-. Desi mai multe rapoarte ale autoritatilor europene evidentiaza necesitatea tot mai stringenta a Uniunii, cauzata de imbatranirea populatiei, in special in vechile state membre, de forta de munca apta si, pe cat posibil, ieftina, mana de lucru asigurata in mare parte de catre imigranti, chestiunea suscita reactii adverse si contradictorii. Spre exemplu, cu precadere in tarile situate in nordul Europei, este afisata o ostilitate evidenta in legatura cu fluxurile migratorii. Astfel, electoratul danez a recompensat, in cadrul recentelor alegeri, politica de stopare a fenomenului imigratiei, dusa de guvernul Rasmussen, in timp ce, la cateva luni inaintea scrutinului din Marea Britanie, premierul Tony Blair a anuntat un program foarte strict referitor la politica ofertelor de azil si la trierea imigrantilor, in functie de calificarile cautate pe piata muncii.

Pe de alta parte insa, parca pentru a le face in ciuda opozantilor, guvernul socialist de la Madrid, condus de Jose Luis Rodrigues Zapatero (foto), a initiat o vasta operatiune de reglementare a situatiei imigrantilor clandestini, in pofida criticilor primite. Daca ministrul german de interne, Otto Schilly, precum si responsabilul olandez pe probleme de imigratie, Rita Verdonkt, subliniau ca masurile adoptate in interiorul unui stat membru al UE ar trebui sa tina cont si de situatia celorlalte tari din spatiul comunitar, secretarul spaniol de stat pentru imigratie, Consuelo Rumi, a criticat Uniunea pentru lipsa unui cadru comun de dezbatere si informare in domeniu.

Cu toate acestea, absenta unei politici coerente referitoare la imigratie este cat se poate de ingrijoratoare intr-un spatiu european fara frontiere interne, unde un imigrant, a carui situatie a fost legalizata intr-una dintre tarile membre, precum Spania, poate circula liber si se poate stabili in oricare alt stat al Uniunii. Mai mult, impactul declinului demografic si al imbatranirii populatiei va conduce la pierderea a peste 20 milioane de muncitori, in urmatorii ani, astfel incat, pentru a ramane o economie competitiva, Uniunea va trebui sa acorde o mai mare importanta politicii de acceptare a imigrantilor.