Periferiile Capitalei ofera mai multe terenuri pentru investitii straine decat centrul

Bucurestiul continua sa fie tentant pentru investitiile imobiliare, atat din partea unor companii romanesti, cat mai ales pentru cele straine. Nu se pune problema ca investitorii straini s-au indragostit peste noapte de meleagurile romanesti. Pur si simplu, cei mai multi dintre afaceristii straini prefera sa joace la -bursa imobiliara- autohtona, cunoscuta fiind rata ridicata de profit. Capitala, spre exemplu, mai ofera inca o serie de -plasamente- imobiliare, concentrate in special la periferiile orasului. Chiar daca ultimul cuvant il are Primaria Municipiului Bucuresti – proprietarul domeniului public al orasului -, primarii celor sase sectoare, in calitate de administratori, stiu unde se poate construi.

Dezvoltarea Bucurestiului spre zonele periferice este inevitabila. Tot mai multi developeri, dar si persoane fizice, s-au orientat in ultimii ani catre aceste zone ale orasului, din mai multe motive. In primul rand, interiorul Capitalei nu prea mai are multe de oferit pentru cumparatorul de rand, date fiind preturile extrem de piperate ale terenurilor. Cum nordul a atras ca un magnet cele mai multe dintre investitiile imobiliare si continua sa o faca, alternativele pentru cei cu bani s-au transferat catre periferii. Tot mai multe ansambluri rezidentiale au inceput sa apara in aceste zone, in locuri unde altadata nu vedeai decat teren viran.

Sectorul 1, cotatie maxima

Pentru cei cu bani, care isi permit sa lase apartamentul de bloc si sa se mute intr-o casa construita pe pamant, Pipera ori Baneasa mai au inca terenuri libere pe care se poate construi. Nordul orasului nu este insa pentru toata lumea, fiind cel mai scump in privinta preturilor de pe piata imobiliara. Pe langa constructiile rezidentiale, aceasta parte a orasului este cautata in special pentru spatiile de birouri, un segment in continua dezvoltare. Autoritatile locale ale sectorului 2 ne-au explicat ca terenuri ar fi, insa numai municipalitatea poate hotari unde se poate construi, tinand cont si de prevederile planului urbanistic general (PUG). Solutii exista, spun urbanistii, mai ales pentru investitorii care nu sunt neaparat interesati de aspectul comercial. In sectorul 5, cel mai mult se construieste la periferie, de-a lungul celor trei cai de iesire din oras. In masura in care mai exista terenuri libere de constructii, zonele Prelungirea Ghencea, Soseaua Alexandriei si Bucuresti-Magurele ar putea starni interesul investitorilor.

Parteneriat public-privat in sectorul 3

Daca Adrian Inimaroiu, primarul sectorului 4, crede ca cele 250 hectare de teren agricol, situate in perimetrul delimitat de Soseaua Berceni, Soseaua Giurgiului si Centura Bucurestiului, ar putea fi exploatate de potentialii investitori, sectorul 3 propune o alta varianta. Parteneriatul public-privat este o idee din ce in ce mai vehiculata in mediile de afaceri si la nivelul autoritatilor locale, iar Liviu Negoita, primarul acestui sector, are in vedere o asemenea colaborare. Solicitarile de locuinte, in numar tot mai mare (n.r. – peste 7.000) nu pot fi satisfacute, fondul locativ al primariei fiind limitat. -Intr-un asemenea parteneriat, noi le vom asigura investitorilor terenul, urmand ca acestia sa puna la dispozitia primariei un numar de apartamente. Spre exemplu, daca ne referim la un bloc cu 10 etaje, primaria ar avea de castigat mai multe locuinte, cu care ar putea rezolva cateva urgente-, ne-a declarat edilul sectorului 3. Pana acum au fost identificate trei asemenea spatii, numai bune pentru constructii rezidentiale. Astfel, pe langa suprafata de 3.800 de metri patrati, situata la intersectia arterelor Liviu Rebreanu si Barajul Sadului, un alt teren de 7.000 mp, situat la intersectia strazilor Succesului cu Cioplea, ar putea sa-i atraga pe constructori. Cea mai bine cotata este insa suprafata de 3.150 mp, de pe Bd. Octavian Goga colt cu Nerva Traian. Deocamdata, lista cu cele trei spatii a fost inaintata Primariei Capitalei, urmand ca municipalitatea sa comunice raspunsul in vederea demararii investitiilor.