Cui serveste inculparea premierului kosovar?

Cel mai tanar premier european, Ramus Haradinaj, a stat mai putin de 100 de zile la guvernare. A avut o evolutie cel putin interesanta: a fost absolvent de Drept, apoi unul dintre cei mai importanti lideri ai rebelilor din Kosovo. Anul trecut, in iarna, a devenit prim-ministru, iar ieri a ajuns in fata Tribunalului de la Haga, fiind acuzat ca a comis crime de razboi.

Decizia presedintelui kosovar, Ibrahim Rugova, de a-l numi in iarna lui 2004 pe controversatul Haradinaj in functia de premier a fost privita ca un gest extrem de indraznet, dar si cam iresponsabil. Comunitatea sarba din provincie, care se considera oricum nedreptatita si insuficient protejata de eventuale accese de violenta din partea albanezilor, a inceput sa se simta si mai amenintata in momentul in care la conducerea Cabinetului de la Pristina a ajuns unul dintre cei mai importanti lideri ai miscarii de gherila Armata de Eliberare din Kosovo. Unele voci de la Belgrad sustineau chiar ca, in timpul sangeroaselor confruntari din 1998-1999, Haradinaj ar fi ucis cu mana lui cel putin 67 de oameni, mare parte dintre ei fiind civili. De altfel, comandantul Smajil (pentru ca asa era supranumit Haradinaj in randul rebelilor albanezi) nu si-a ascuns trecutul. Intr-o carte publicata acum doi ani, scria: -Ii atacam pe sarbi in permanenta. Zi si noapte. Fara sa ne ascundem. Am ucis forte de ordine sarbesti in fiecare zi-.

Cu toate acestea, cand a primit actul de inculpare, a declarat fara prea multe comentarii: -Sunt nevinovat- si a demisionat, promitand ca va merge la Haga pentru a raspunde acuzatiilor aduse. Noaptea care a urmat a fost una linistita, chiar daca au existat temeri ca punerea sub acuzare a premierului va determina un nou val de violenta din partea etnicilor albanezi. Desi NATO a trimis in regiune un contingent suplimentar de 1.000 de soldati, se pare ca populatia, care l-a insotit pe premier la aeroport cu flori si lacrimi, nu va recurge la miscari de strada pentru a-si exprima dezaprobarea. La urma urmei, posibila punere sub acuzare a acestuia a fost anuntata cu cateva luni in urma, iar albanezii stiu ca discutiile privind statutul final al provinciei ar putea fi amanate in cazul in care in regiune ar izbucni noi confruntari sangeroase. Pe de alta parte, comunitatea sarba a incercat cu siguranta un sentiment de satisfactie constatand ca Haga incepe sa isi indrepte ochii in sfarsit si asupra liderilor Armatei de Eliberare din Kosovo. Iar Belgradul, mitraliat in ultima vreme cu acuzatii referitoare la lipsa sa de colaborare cu TPI, s-a simtit, la randul lui, razbunat, vazand ca Tribunalul Penal International nu este in mod obligatoriu antisarb si ca vrea sa restabileasca dreptatea de ambele parti. Cu toatea acestea, balanta nu a fost inca echilibrata. In timp ce oficialii sarbi primesc in mod sistematic avertismente de la procurorul-sef, Carla Del Ponte, actul de inculpare pentru Haradinaj a venit la mai bine de 10 ani dupa ciocnirile din Kosovo. Sa fie un fel de actiune de PR din partea TPI? Se poate. Unii spun insa ca presiunile asupra Belgradului vor creste si mai mult si ca guvernul sarb va avea acum si mai putine motive pentru a tergiversa predarea criminalilor de razboi de pe teritoriul sau. Iar altii merg si mai deprate, sustinand ca inculparea lui Haradinaj ar putea atenua opozitia Serbiei fata de declararea independentei provinciei Kosovo.