Islamabadul, confruntat cu un nou front de lupta

Artileria este in munti. Pe drum pietre, baricade si mine antitanc. Este vorba despre Karakoram, cei 1.000 de kilometri care fac legatura intre Pakistan si China – Drumul Matasii. Ar putea fi, pentru Pakistanul presedintelui Perverz Musharraf, un alt front de lupta care se deschide amenintator – Drumul Revoltei. De sus, din muntii triburilor pashtun, sosesc amenintari, relateaza corespondentii presei internationale. Pakistanezii s-au reunit in localitatea Khar, aproape de mai importantul oras Bisham. -Suntem gata sa asediem Islamabadul! Suntem impotriva SUA si a presedintelui Musharraf!-, avertizeaza acestia. 2.000 dintre ei au ocupat Aeroportul Chilas: -Nu vrem avioane americane aici-. Alti 6.000 au blocat Karakoram timp de o saptamana. Corespondentii de presa relateaza ca frontiera cu China este pustie. In patru districte din nord-vest nu mai exista nimic de mancare, pompele de benzina sunt inchise, la fel si magazinele. In ultimii 100 de kilometri ai drumului Karakoram nu mai functioneaza telefoanele. Muftiul Shamazai, liderul religios care mediaza intre autoritatile de la Islamabad si rebelii din nord, a anuntat acum cateva zile ca acestia din urma sunt gata sa inainteze spre capitala cu toate armele pe care le au. Printre cei 8.000 de pashtun din munti flutura drapelurile rosu-negre ale partidului islamist. Cu siguranta, Pakistanul nu isi poate permite sa piarda controlul asupra unei zone atat de strategice.

Dupa masacrarea crestinilor in biserica, dupa cei 10.000 de luptatori pakistanezi care asteapta inca la granita cu Afganistanul, pentru a lupta alaturi de talibani, generalul Musharraf are noi motive de ingrijorare. Si-a luat insa masuri de precautie. De ieri, Islamabadul a trecut sub controlul celor 40.000 de militari din trupele speciale. Acestia au fost desfasurati pe o raza de 20 de kilometri in jurul capitalei. Mai mult, presedintele Musharraf se reuneste de ieri nu numai cu ministrii din Cabinet, dar si cu liderii religiosi care reprezinta toate regiunile tarii.

Populatiile pakistaneze de la granita cu China, de-a lungul Karakoram, sunt triburi razboinice. Una dintre denumirile care a fost data acestei regiuni este Yaghistan – -Pamantul celor care nu pot fi guvernati-. In jurul localitatii Chilas traiesc triburi sunite, care trimit, in mod obisnuit, expeditii armate in ajutorul musulmanilor din Kashmirul Indian. Pentru a se alatura rebeliunii, au venit si triburile Akazai, Hassanzai si Madakhel, toti cu arme fabricate artizanal sau primite de la vreun grup fundamentalist. Pericolul care vine din nord nu se reduce la atat. Si de partea cealalta a frontierei, in China, sunt populatii musulmane uygure. Acestea sunt deja in razboi de mai multi ani pentru independenta de China si au anuntat si ele ca sunt pregatite sa se alature razboiului sfant proclamat de Ussama bin Laden. O ipoteza care a facut ca Beijingul sa puna in actiune un plan de urgenta pentru Armata populara chineza.

Deocamdata, apele s-au mai linistit, dupa tratative intre Guvernul pakistanez, liderii religiosi si sefii triburilor din nord. Daca ofensiva diplomatica a Cabinetului Musharraf nu ar fi reusit sa calmeze, cel putin temporar spiritele, Pakistanul ar fi fost probabil nevoit sa transfere trupele sale de la granita cu Afganistanul la cea cu China. Miscare periculoasa pentru contingentele americane dislocate in trei baze din sudul Pakistanului, dar si pentru situatia celor 10.000 de luptatori care asteapta sa mearga la Kabul sa lupte alaturi de talibani.