Ministerul Muncii si-a impanat strategia cu lozinci si promisiuni desarte

Obiective ambitioase, daca nu chiar utopice, dar fara precizarea surselor de finantare si a mecanismelor care vor fi utilizate pentru punerea lor in practica – acestea sunt caracteristicile de baza ale Strategiei de dezvoltare sectoriala elaborata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Strategia, aprobata de Guvern la finele saptamanii trecute, abunda de reformulari nuantate ale unor lozinci de acum 12 ani. Astfel, in document se regasesc cuvintele -in centrul preocuparilor va sta familia-, care seamana izbitor cu fosta lozinca -familia – celula de baza a societatii-.

Mai mult, dl ministru Marian Sarbu vrea sa promoveze si o lege privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, care sa aiba ca obiectiv facilitarea accesului la un loc de munca si la o locuinta, precum si asigurarea accesului la serviciile de sanatate si educatie. In ceea ce priveste accesul la un loc de munca al tinerilor de 16-25 de ani, strategia nu precizeaza clar cum se va face acest lucru, mentionandu-se doar principii generale ca -acompaniament personalizat-, -consiliere profesionala-, -plasarea in munca la un angajator desemnat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in baza unui contract de solidaritate-. Lucruri care se fac si in prezent, insa nu au dus la o crestere spectaculoasa a numarului tinerilor angajati.

Pentru facilitarea accesului la o locuinta, vizate sunt persoanele in varsta de pana la 35 de ani. In acest sens, se va crea un fond special constituit din subventii de la bugetul de stat, bugetele locale si – surpriza – o noua taxa, care se va aplica asupra locuintelor neocupate, altele decat cele de domiciliu. Din acest fond ar urma sa fie acoperite integral avansurile pentru credite destinate cumpararii locuintelor. MMSS precizeaza ca aceste credite se vor acorda cu prioritate tinerilor care provin din case de copii si familistilor care au copii in intretinere. Or, tocmai aceste categorii sociale nu au venituri care sa le permita contractarea unui credit bancar pentru locuinte.

Politica salariala este abordata de ministrul Sarbu din doua puncte de vedere. Unul vizeaza cresterea pana in 2004, in termeni reali, a salariului minim brut pe tara cu cel putin 50% fata de cel de la sfarsitul anului trecut. Totusi, cresterea de la 1,4 la 1,75 milioane de lei a salariului minim, prognozata a intra in vigoare de la 1 martie 2002, nu acopera nici macar rata inflatiei. Ce sa mai vorbim de corelarea salariului minim cu cosul minim de consum.

MMSS mai mentioneaza si o -crestere treptata a salariilor la debutul in profesie si masuri de diminuare sau chiar scutire de impozitul pe veniturile salariale in primii ani de activitate-. Masuri care insa, se stie, nu sunt agreate de reprezentantii organismelor financiare internationale.

Pentru stimularea cresterii numarului de locuri de munca, Guvernul mai prevede un set de masuri, printre care si modificarea structurii fondului de somaj pentru anul viitor. Astfel, in cadrul acestui fond, va creste ponderea cheltuielilor de invatamant-recalificare si a altor masuri active, in defavoarea platilor directe.

Pe de alta parte, in strategia MMSS se mentioneaza ca in fondul de somaj a fost prevazuta suma de 1.000 miliarde de lei pentru stimularea intreprinzatorilor si crearea de noi locuri de munca, fiind incheiata o conventie in acest sens cu Banca Comerciala Romana.

Pe de alta parte, Guvernul stabileste reguli stricte la elaborarea fondurilor de salarii pentru anul viitor. Astfel, pentru intreprinderile care incheie anul cu profit si la care cresterea fondului de salarii in acest an, comparativ cu anul 2000, a fost mai mica de 38%, cresterea fondului de salarii pe 2002 poate ajunge pana la 22%. In caz contrar, procentul de crestere a fondului de salarii va fi de cel mult 20%. Intreprinderile care au facut externalizari si, deci, reduceri de personal de cel putin 1% vor putea sa creasca suplimentar salariile cu numarul de procente cu care s-a redus numarul angajatilor. In orice caz, indicele de crestere a castigului mediu lunar nu va putea depasi indicele cresterii productivitatii muncii.