Noutăți editoriale

Les roumains en Europe au XIX-e siecle. ƒtudes et essais historiques
Acad. Dan Berindei
Editura Academiei Române

Noua lucrare a academicianului Dan Berindei reprezintă, cum scrie în Prefață, un rezultat al activității sale de o viață și răspunde unor întrebări fundamentale privind istoria românilor. Lucrarea se înscrie în tradiția istoriografiei românești și este citat George Brătianu pentru care istoria fiecărui popor nu poate fi înțeleasă decât în cadrul istoriei universale. "O istorie izolată a națiunilor nu există, și devenirea fiecărui popor nu poate fi înțeleasă și reconstituită în adevăratele sale dimensiuni dacă nu se face efortul de a o studia în corelație cu procesele istoriei generale, ținând seama în primul rând de marile puteri și de vecini". O altă idee importantă a lucrării este că "fiecare popor contribuie într-o anumită manieră la mersul triumfător al umanității spre un neîncetat progres, chiar dacă aportul națiunilor mici și mijlocii nu este întotdeauna luat suficient în considerație". În această perspectivă, lucrarea înfățișează o serie de episoade importante din istoria românilor, precum și "avatarurile la care un popor mic a fost nevoit să facă față în cursul unor perioade decisive ale existenței sale și, de asemenea, istoria împlinirilor succesive spre noul statut internațional între statele membre ale Uniunii Europene". În acest scop, lucrarea este împărțită pe mari capitole unitar structurate: "Locul României în Europa", "Sub influența marilor imperii", "Deșteptarea națională și modernizarea României", "Problema României în construcția Europei secolului XIX", "Impactul revoluției din 1848 asupra României", "Constituirea României moderne și Europa" și "Drumul statului român spre independență". Scrisă în limbile franceză, engleză și germană, lucrarea permite o cunoaștere și o mai bună înțelegere a ceea ce reprezintă, prin istoria sa, România în Europa.

Dicționarul General al Literaturii Române. Vol. VI (S/T)
Academia Română
Editura Univers Enciclopedic

Dicționarul General al Literaturii Române (DGLR), unul dintre proiectele fundamentale ale Academiei Române, ajuns la cel de-al VI-a volum (literele S/T), coordonat de acad. Eugen Simion, este realizat de peste o sută de specialiști din institutele academice de specialitate. Coordonarea și revizuirea sunt semnate de Magdalena Bedrosian, Mihai Cimpoi, Iordan Datcu, Gabriela Drăgoi, Victor Durnea, Florin Faifer, Laurențiu Hanganu, Dan Mănucă, Gabriela Omăt, Rodica Pandele și Remus Zastroiu. Acad. Eugen Simion scrie că: "Dicționarul general al Literaturii Române încearcă să cuprindă tot ceea ce poate defini specificul și amplitudinea unei literaturi: autori, publicații, concepte, curente, scrieri anonime, grupări și instituții literare, traducători în și din limba română etc. Nu există în această privință limite geografice. Oricine scrie în limba română – și scrie bine – slujește literatura română, adică spiritualitatea românească. O propoziție care nu face decât să parafrazeze o cunoscută remarcă a lui Albert Camus… Am inclus, în consecință, în dicționarul de față scriitori din țară, din provinciile românești aflate în afara granițelor actuale ale României, din diaspora… Un mare scriitor de origină română a scris, cu câteva decenii în urmă, o frază înțeleaptă: multe lucruri ne despart, cultura ne poate uni. Este și miza acestui dicționar, dincolo de scopul lui imediat: acela de a informa corect și succint asupra literaturii române de ieri și de azi".

Gripa. Studiu critic
Constantin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române
Editura Academiei Române

Dedicată academicianului Nicolae Cajal, unul dintre fondatorii Institutului de Virusologie al Academiei Române, pe care l-a condus după 1967, creatorul școlii românești de virusologie, monografia realizată de Constantin Cernescu "analizează diferite aspecte ale biologiei virusurilor gripale: variație antigenică, spectru de gazdă, patogenie și clinică, diagnostic și tratament". După un istoric al gripei, urmează numeroase capitole pe parcursul cărora sunt analizate sistematic diferite aspecte cum sunt: clasificarea și morfologia orthomixovirusurilor, replicarea virusului gripal, diagnosticul de laborator în infecția gripală, patogenia infecției gripale, clinica infecției gripale, imunitatea în infecția gripală, epidemiologia gripei, evoluția virusurilor gripale, vaccinarea antigripală, noi tehnologii în producția vaccinurilor antigripale. Mai multe capitole sunt dedicate virusului gripei aviare H5N1, în cazul căruia, deși infecția la om este extrem de rară, "rămâne un pericol potențial pentru sănătatea publică, situație existentă în prezent și în România". Ampla analiză a evoluției acestui virus este concludentă pentru necesitatea "actualizării continue a pregătirilor pentru dezvoltarea unui sistem național care să detecteze timpuriu și să răspundă amenințării unor epidemii majore".

Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române. "Dobrogea". Serie nouă. Tomul 18
Editura Academiei Române

Dedicat Dobrogei, actualul volum al Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române cuprinde o suită de comunicări și studii reprezentând rezultatele investigațiilor dinamicii fenomenelor de cultură populară din această zonă a țării. Între Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea, cu îndelungata și atât de bogata sa istorie, cu particularitățile ei etnice și culturale, a atras atenția folcloriștilor, etnomuzicologilor și etnografilor încă din sec. XIX, de-a lungul anilor acumulându-se un fond impresionant de documente aflate în Arhivele multimedia ale Institutului. Cum lucrarea nu este o monografie, studiile semnate de cercetători ai Institutului sunt sistematizate pe trei secțiuni – "Repere cultural-istorice", "Identități culturale" și "Lecturi etnologice", la care se adaugă o cronică a vieții științifice. Pentru prima oară, sunt reproduse documente din Arhiva multimedia a Institutului de Etnografie și Folclor, fotografii document, împreună reușind să ofere o imagine plastică a atât de complexei istorii multimilenare a acestui ținut și a modalităților în care aceasta s-a reflectat în viața și mentalitatea locuitorilor lui.